Vrăji de ursită de acum 100 de ani. Practici ciudate folosite de tineri ca să afle cu cine se vor căsători
0În tradiţia de la sfârşit de secol XIX din satele din nordul Moldovei, aflarea ursitei se făcea după o serie de ritualuri care aveau loc în preajma sărbătorilor de iarnă sau de Sânziene.
„Şezătoarea - Revistă pentru literatură şi tradiţiuni”, apărută timp aproape 50 de ani, între 1892 şi 1931, la iniţiativa academicianului Artur Gorovei, deschidea în numărul 5 din 1 iulie 1892 un ciclu de articole despre „Vrăji de ursită”, obiceiuri culese din satele Moldovei.
„Pentru a-şi cunoaşte <ursita>, fetele, şi mai rar flăcăii, fac o mulţime de vrăji”, preciza, în deschiderea primului articol pe această temă, folcloristul şi etnograful născut la Fălticeni.
În prezentare, Artur Gorovei a grupat aceste ritualuri pentru aflarea ursitei în funcţie de momentele anului în care erau practicate. Astfel, cele mai multe „vrăji de ursită” erau în ajunul sărbătorii de Sfântul Vasile, de Bobotează, de Sânziene sau în noaptea de Sfântul Andrei.
Vrăji pentru aflarea ursitului în ajun de Sf. Vasile
„Pentru a şti cînd să va mărita, fata să duce, în puterea nopţii, la coteaţa porcilor şi începe a striga : <Ho! anul ista; ho! la anu; ho! la celalt an>. Dacă porcii grohăesc la întăiul ho!, fata să va mărita în cursul anului, dacă grohăesc la al doilea ho! să va mărita anul viitor, şi aşa mai departe”.
„Pentru a şti care din ele să va mărita mai întăiu, fetele închid un cucoş în cămară sau aiurea nu-i dau nimica de mîncare toata ziua. Sara, cînd să adună toate la un loc, pun în dreptul fiecăreia cîte o grămăgioară de grăunţă deopotrivă de marl şi dau drumu cucoşulul în odae. Cucoşul să răpede la una din grămăgioare, aceia fată să va mărita mai întai din a căreia grămăgioară va mînca întăi cucoşul”.
„Ca să ştie cum îi va fi soţul, fata să desbracă numai în cameră, să despleteşte, îşi leagă ochii, iese în ogradă şi pe dibuite începe să numere parii de la gard. La al zecelea par să opreşte şi după ce-l însamnă, legîndu-l cu o şuviţă de păr din capu-i, să întoarce în casă. A doua zi caută parul însămnat şi de va fi drept şi sănătos, va avea parte de un bărbat tînăr, voinic şi frumos; iar de va fi strîmb şi cioturos, nici bărbatul nu-i va fi mai de samă. În alte locuri fata iesă afară nedesbrăcată şi parul face alte prevestiri. Aşa dacă parul va fi cioturos, nodoros şi cojos, soţul va fi bogat; de va fi neted şi fără cioturi, el va fi calic”.
„Să iau două lumînari de ceară cari s-au ars numai la Înviere, să aprind şi să pun înaintea oglinzii. La miezul nopţii fata să uită ţintă şi îndelung în oglindă, pănă ce vede aidoma pe acel care o va lua. În alte părţi să pune o lumînare între două oglinzi”.
„Fata merge la fîntînă cu lumînarea de la Paşti; pleacă în fîntînă capul, să acopere cu o prostire, aprinde lumînarea şi, dacă are să să mărite în acel an, îşi vede partea”.
„Se pune faţa la pămînt cu spatele spre uşă şi aruncă papucul peste cap. De va cădea papucul cu vîrful spre uşă, se va mărita, adică va eşi din casă”.
Busuiocul, vestitor de ursită în ajunul Bobotezei
„Fetele şi flăcăii iau busuioc de la popă şi să culcă cu el la cap, şi cu cine să visază că mînîncă, pe acela îl va lua”.
„Fetele pun busuioc în gard şi a căreia va fi dimineaţa cu brumă, aceea va lua bărbat bogat, iar dacă nu va fi cu brumă, va lua sărac”.
„Fata pune busuioc pe ghizdelele fîntînei şi să gîndeşte la flăcăul cu care ar dori să se mărite. Dacă busuiocul va fi dimineaţă cu brumă, îl va lua”.
„În ziua de Sînzîene (Sf. Ioannou) să faci o coroană de sînzîene (flori) şi să mergi cu ea în ocolul vitelor, înainte de a răsări soarele. De să va lega de coroană o vită tînără şi frumoasă, frumos îţi va fi ursîtul; da de să va lega una bătrînă, bătrîn va fi”.
Fetele aveau un ritual şi pentru a afla dacă vor avea bărbaţi beţivi:
„Pentru a şti dacă vor avea bărbaţi beţivi, şi ce anume băutură vor bea, fetele fac următoarea vrajă în ajunul sfîntului Vasile: omul de gazdă la care s’au adunat fetele, umple cîteva ulcele cu diferite băuturi, precum vin, rachiu şi altele, iar unele cu apă; apoi le duce afară şi le lasă în tindă ori pe prispă. Fetele es cîte una şi aleg o ulcică, şi ce băutură va găsi, aceea o va bea bărbatul ei; iar fata care va lua ulcica cu apă, nu va avea bărbat beţiv”.
Fata din vis sortită flăcăilor
Mai rar decât fetele, şi flăcăii aveau anumite ritualuri pentru a afla cum le va fi viitoarea soţie. Vraja de ursită avea efect tot în ajun de Sf. Vasile:
„Flăcăii cari vor să-şi cunoască ursita, după ce au urat prin sat, se duc la trunchiul unde se tae lemne şi se desbracă în pielea goală. Apoi vin în casă şi pun îmbrăcămintea sub pernă, şi în somn îşi văd ursita”.
„Flăcăii pun sămînţă de cînepă în opinci, în ziua de ajunul Sf. Vasile dimineaţa, şi o poartă pînă în ziua de Sf. Vasile, iar in ajun se visează culegînd cînepa cu aceea pe care are s’o eie”.