Serbare mare în Moldova lui 1859. „Benchetuie pi uliţi şi cântici di fluire, cimpoai, iar di pi munţi buciumili“
0Unirea Principatelor, eveniment care a avut loc acum 163 de ani, a prilejuit şi în judeţul Neamţ ample manifestări, unele dintre ele fiind consemnate în documentele vremii.
Aspecte inedite despre actul de la 24 ianuarie 1859, altele decât cele în care s-a pus accent pe însemnătatea lui, alegerea lui Cuza ca domn în principate, contextul european favorabil sau personalităţi implicate, au fost consemnate de Gheorghe Radu, fost director al Arhivelor Naţionale Neamţ, în cartea „Pagini alese din istoria judeţului Neamţ“.
Profesorul de istorie arată că şi meleagurile străjuite de Ceahlău au cunoscut efervescenţa mişcării unioniste din anii 1856-1858, iar unirea a produs în rândul locuitorilor un entuziasm general. După 1859 au avut loc, anual, nenumărate evenimente, ele datorându-se şi faptului că la Piatra Neamţ şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii Elena Cuza, soţia domnitorului.
După aflarea veştii unirii, din Piatra Neamţ şi Roman, cele mai mari aşezări ale ţinutului, au fost trimise telegrame de felicitare domnitorului Unirii în semn „de bucurie şi respect pentru binele întregii naţiuni române“. Iar în oraşul străjuit de culmea Pietricica, o mare sărbătoare a fost în seara de 27 ianuarie 1859, aşa cum reiese din fondul „Primăria Piatra Neam - Darea de seamă a Poliţiei“, din 30 ianuarie 1859.
Iată ce se consemna: „Sara, oraşul, cu toate mahalalile lui şi din munţii din pregiur s-au luminat cu ce
mai briliantă luminaţie, plăcută la priviri care au şi eczistat până către ziuă. Pe lângă care, atât orăşănii, cum şi locuitorii de prin megieşitele sate, ce să adunaseră, făcându-să grupi calificate în
mai multe şi numeroase partizi, benchetue pi toate uliţili prin veselie şi cântice di muzici, fluiere, cimpoai şi cântici vocale, iar di pi munţi să răsune în vale buciumile ci aşăzasă“.
Într-un jurnal al Sfatului orăşenesc din urbea Piatra se precizează că s-a strigat: „Să trăiască Domnul nostru Alecsandru Ioan. O aşa frumoasă luminarisire şi pitrecire însuşi bătrânii au arătat că merită a fi
însămnată spre neuitare. Pentru că în timpul vârstii lor nu li s-au prilejuit a vide“. Iar „brilianta luminaţie“ s-a făcut cu ajutorul a şapte putini di păcură aşezate la Eforie, la şcoala publică şî pi vârfurile dealurilor Cozla şi Pietricica“.
Nicolae Grigorescu a sărbătorit unirea la Agapia
A fost şi un gest „extrem“ în cinstea unirii, menţionându-se că institutorul Halunga, de la Şcoala Publică Nr. 1 din Piatra Neamţ, dând frâu liber sentimentelor de bucurie la alegerea domnitorului Cuza a dat foc casei sale din mahalaua Valea Viei şi împreună cu alţi locuitori a jucat Hora Unirii. Pe „scena“ evenimentelor din Neamţ dedicate Unirii a fost şi pictorul Nicolae Grigorescu.
Era la Mănăstirea Agapia, unde picta biserica aşezământului de cult, iar la vestea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza a fost prezent în mijlocul satului unde, împreună cu sătenii şi cei aflaţi la lăcaşul de cult, au jucat Hora Unirii, într-o bucurie şi veselie de nedescris.
Profesorul Gheorghe Radu a mai scris că presa nemţeană din a II-a jumătate a veacului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, cuprindea bogate informaţii cu privire la manifestările anuale dedicate Unirii Principatelor, relatând despre cuvântări, serbări sau amintiri din partea acelora care au trăit evenimentul.
Hora Unirii, fotografie de arhivă FOTO MApN
Ele se regăseau în publicaţiile Bistriţa, Săptămâna, Corespondenţa provincială, Romanul, Unirea şi Reformatorul. Ample comentarii apar în 1884, 1909 şi 1934, cu ocazia împlinirii a 25 de ani, 50 şi,
respectiv, 75 de ani de la actul Unirii Principatelor. În toate localităţile s-a sărbătorit cu tot fastul posibil, la care luau parte tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei.
După cuvântări, cântece patriotice, recitări din poeziile unirii, seara aveau loc retrageri cu torţe, urmate de hore în Piaţa Mihail Kogălniceanu din Piatra Neamţ, în grădinile publice din Roman, Târgu Neamţ şi în majoritatea localităţilor rurale mai importante ale judeţului cum ar fi: Hangu, Dobreni, Bicaz, Roznov, Girov, Bâra, Doljeşti, Timişeşti sau Vânători.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Ce li se pregăteşte proprietarilor de clădiri aflate în paragină. A fost întocmit un recensământ
Biserică impunătoare, pictată de Camil Ressu acum 100 de ani, salvată de la un iminent dezastru