Replică a sabiei primită de Ştefan cel Mare de la papa Sixt, expusă la Piatra Neamţ
0Originanlul armei voievodului se află la Istanbul, la Muzeul Topkapî. Replica sabiei adusă din Turcia va putea fi văzută până pe 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ
În cadrul unui ceremonial militar şi religios desfăşurat astăzi, la Piatra Neamţ, a fost prezentată o replică fidelă a sabiei domnitorului Ştefan cel Mare.
Evenimentul a avut loc lângă statuia voievodului din centrul oraşului, foarte aproape de Curtea Domnească ctitoritâ cu cinci secole în urmă de domnitorul care şi-a legat numele şi de ţinutul Neamţului.
Sabia aflată în custodia Ordinului Militar Sfânta Maria - Creştin Ortodox din Braşov va putea fi văzută până pe data de 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ.
Ceremonia a fost organizată în contextul împlinirii a 101 ani de la înfăptuirea Marii Uniri şi a fost organizat de către Inspectoratul de Jandarmi general de brigadă Constantin Stavăr Neamţ, cu sprijinul Inspectoratului Nicolae Titulescu Braşov, Ordinului Militar Sfânta Maria, în colaborare cu Primăria Piatra Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean.
„Replica sabiei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost adusă în România în urma demersurilor efectuate de către câţiva patrioţi români din cadrul Jandarmeriei, Ordinului Militar Creştin Ortodox Sfânta Maria şi Casei de Comerţ Balcanice, care îşi are sediul la Braşov. Mulţi români care au mers în Turcia au văzut această sabie la Muzeul Topkapî. Este unul dintre cele mai preţioase obiecte rămase de la domnul Moldovei. A fost primită de Ştefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaştere a rolului Moldovei în apărarea creştinătăţii“, a declarat sergentul-major Magdalena Gabriela Muraru, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Neamţ.
Circulă două variante despre modul cum sabia a ajuns la Istanbul. Conform uneia dintre ele, sabia a fost trimisă chiar de Ştefan cel Mare sultanului, în ultimii ani de domnie, ca recunoaştere a meritelor unui adversar redutabil, sau strict din raţiuni de strategie politică în ton cu vremurile.
Se mai spune că sabia a luat calea Istanbulului la sfârşitul primei domnii a lui Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare. Acesta a încercat să redeschidă lupta cu Imperiul Otoman, în 1538, dar campania sultanului Soliman Magnificul a dus îndepărtafrea voievodului. Otomanii au impus ca domn în Moldova pe Ştefan al V-lea, zis „Lăcustă-Vodă“, iar trupele turceşti au jefuit tezaurul, luând şi sabia lui Ştefan.
Despre original se ştie că este realizată din oţel de Toledo, cel mai bun material existent în perioada feudală pentru fabricarea armelor. Mânerul în forma de cruce şi îmbrăcat în fir de argint împletit este împodobit cu stema Moldovei.
Lungimea totală a armei este de 125 de centimetri, al lamei de 102 cm şi cântăreşte 2,5 kilograme. Mânerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat cu aramă, pe faţa superioară fiind inscripţia: „Eu domnul Ştefan, voievod!“ şi semnul crucii.