Procesiune istorică. Moaştele Sfintei Parascheva au fost scoase din catedrala din Iaşi pentru a treia oară în 380 de ani

Mitropolia Moldovei a decis ca procesiunea religioasă să aibă loc prin localităţi din Neamţ, fiind posibil să ajungă şi în alte judeţe ale regiunii.

Moaştele Sfintei Paraschieva au fost aduse în pelerinaj prin judeţul Neamţ, procesiunea religioasă având loc duminică, 5 aprilie, prin diverse localităţi. 

Decizia a fost luată de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi

Bucovinei, fiind una de ordin spiritual, pentru a întări credinţa oamenilor că se va trece şi peste aceste momente grele, când se fac eforturi disperate pentru combaterea efectelor generate de pandemia de coronavirus. 

De la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cortegiul cu moaştele ocrotitoarei Moldovei, căreia i se mai spune şi Sfânta Vineri,

a luat calea judeţului Neamţ, deşi ar fi trebuit ca prima dată să ajungă la Botoşani. 

Convoiul a intrat în Neamţ prin Săbăoani, pe E 85 şi a străbătut localităţile de pe traseul dintre oraşele Roman şi Piatra Neamţ, apoi din Târgu Neamţ spre cunoscutele mănăstiri Agapia şi Văratec. 

Credincioşii au întâmpinat procesiunea în faţa curţilor sau de la geamurile şi balcoanele apartamentelor, respecându-se regulile impuse de starea de urgenţă decretată, iar la

trecerea prin localităţi s-au tras clopotele, fără să fie efectuată vreo oprire, pentru că slujbele în lăcaşurile de cult cu participarea enoriaşilor sunt interzise. 

„În această zi frumoasă de duminică, am marcat la noi, în Neamt, un moment istoric, de mare înălţare spirituală şi duhovnicească. Inaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a fost într-o procesiune cu racla Cuvioasei Parascheva, în judetul Neamt, prin municipiile Roman, Piatra Neamţ, oraşul Tîrgu Neamt şi Mănăstirile Sfântul Vasile cel Mare de la Bodesti, Văratec şi Agapia. O zi binecuvîntată şi de frumoasă întâlnire de la Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, cu Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, care ne-a întâmpinat cu dragoste şi bucurie. Mă bucur că, în aceste momente de

mare încercare pentru întreaga omenire, cât şi pentru România, credinţa ne ţine uniţi şi ne dă speranţa că vom traversa cu bine perioada următoare. Mare bucurie pentru noi, nemţenii, pentru

credincioşi ca Înaltpreasfinţitul Teofan s-a gîndit să facă această procesiune în judeţul nostru cu racla Sfintei Parascheva“, a postat pe Facebook George Lazăr, prefectul judeţului Neamţ.

O altă procesiune a avut loc în timpul secetei din 1947

Procesiunea, aspect de la Mănăstirea Agapia. FOTO: Facebook 

Este posibil ca procesiunea cu racla Sfintei Parascheva să străbată şi celelalte judeţe din Moldova, deoarece ea este protectoarea regiunii. 

De remarcat că, în decurs de aproape 380 de ani, de când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi, procesiunea de la Neamţ este a treia în care racla a părăsit oraşul de sub Copou. 

Conform Basilica.ro, în primăvara anului 1944, când se punea problema ca populaţia Iaşului să fie evacuată din cauza războiului, s-a pus problema ducerii  moaştelor la Mănăstirea Turnu, unde se aflau şi cele ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.

În cele din urmă au ajuns la Mănăstirea Samurcăşeşti, lângă Bucureşti. Între 27 octombrie şi 13 

noiembrie 1944 a fost adusă la Catedrala Patriarhală şi s-au întors la Iaşi pe 26 noiembrie, acelaşi an.

Apoi, în vara cumplitului an 1947, credincioşii au solicitat Mitropoliei Moldovei să fie scoase moaştele

Sfintei Parascheva şi aduse în procesiune prin satele pârjolite de secetă şi distruse de război. Atunci a avut loc cea mai mare procesiune religioasă din Moldova, prin localităţile judeţelor Iaşi, Vaslui, Roman, Bacău, Neamţ şi Baia (Fălticeni). 

După cum se ştie, racla a fost adusă la Iaşi în anul 1641, de către domnul Vasile Lupu şi depuse în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Sfânta s-a născut la sfârşitul secolului al X-lea, în satul Epivat, Tracia, în Inperiul Roman de Răsărit, nu departe de Constantinopol, din părinţi bogaţi şi credincioşi. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie, data decesului, în secolul al XI-lea. 

Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Constantinopolului, Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile acestei patriarhii. 

Prima menţiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva apare în „Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei“, apărută la Iaşi în 1643. Începând din anul 1889,

moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană.