Păcatele lui Pinalti: cea mai mare pedeapsă în dosarul Microsoft. În ce alte procese de corupţie mai este implicat Gheorghe Ştefan

Fostul primar al municipiului Piatra Neamţ a fost condamnat de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 6 ani de închisoare în dosarul Microsoft, după ce, la prima instanţă, pedeapsa fusese de 3 ani cu executare.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dat luni, 3 octombrie, sentinţele finale în dosarul „Microsoft”.

Cea mai mare pedeapsă a primit-o Gheorghe Ştefan, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ, care a fost condamnat la 6 ani de închisoare, după ce, prima instanţă dăduse o sentinţă de 3 ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, omul de afaceri Dumitru Nicolae a fost condamnat la 2,4 ani de închisoare cu executare. Iniţial, acesta a fost condamnat la 1,6 ani de închisoare cu suspendare.

La rândul lui, Gabriel Sandu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, iar Dorin Cocoş a fost condamnat la 3,4 ani de închisoare cu executare în condiţiile în care prima instanţă îl condamnase la 2 ani de închisoare.

DNA a cerut, la ultimul termen din dosarul “Microsoft”, majorarea pedepselor şi confiscarea unor sume mai mari de la Dorin Cocoş, Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan şi Dumitru Nicolae, arătând că aceştia au fost condamnaţi în fond la pedepse care nu sunt juste. Cocoş, Sandu, Ştefan şi Nicolae şi-au recunoscut vinovăţia, dar au cerut să primească pedepse fără executare.

La termenul de astăzi, Gheorghe Ştefan a spus că merită să fie condamnat, dar jură cu mana pe Biblie că nu a pretins şi nu a luat niciun leu în cazul "Microsoft”.

Judecarea în fond a dosarului "Microsoft" a început în 24 martie 2015 şi s-a încheiat pe 9 martie 2016, după 17 termene, fiind vizat modul în care au fost atribuite licenţe Microsoft timp de zece ani. Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit nouă milioane de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor.

Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Alte patru dosare grele pentru Pinalti 

În dosarul Microsoft, Gheorghe Ştefan a executat deja aproape şase luni de detenţie, în perioada octombrie 2014 – aprilie 2015 fiind în arest preventiv, la care se adaugă şi perioada de arest la domiciliu şi control judiciar. De asemenea, ţinând cont de vârstă (63 de ani), Pinalti ar putea solicita eliberarea condiţionată după ce va excuta o treime din pedeapsă. 

Pentru Pinalti problemele s-ar putea complica însă şi mai mult trimis, el fiind inculpat în alte trei dosare instrumentate de procurorii DNA, iar zilele trecute împotriva sa s-a declanşat urmărirea penală şi în dosarul în care este cercetat alături de Vasile Blaga. 

În unul din procesele care se derulează la Tribunalul Bucureşti, ex-primarul de Piatra Neamţ este acuzat că şi-a folosit influenţa pentru a anula retragerea licenţei postului de televiziune Giga Tv, pe care îl controla. În acelaşi proces sunt inculpaţi Viorel Hrebenciuc, Laura Georgescu (fosta şefă a Consiliului Naţional al Audiovizualului) şi Narcisa Iorga (ex-membru CNA).

Un alt dosar aflat pe rol, tot la instanţa din Bucureşti este Poşta Română, acuzele în cazul fostului edil fiind de trafic de influenţă, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu.

Singurul proces care se desfăşoară la Neamţ este şi cel mai vechi. În decembrie 2014, Gheorghe Ştefan a fost trimis în judecată pentru spălare de bani, procurorii DNA acuzându-l că dirija fonduri de la Ministerul Dezvoltării spre localităţi din Neamţ unde societatea Strong Montaj câştigase lucrări de investiţii. Procurorii anticorupţie spun că firma era controlată de Pinalti prin interpuşi, iar o parte din bani erau spălaţi prin contracte pentru servicii fictive, cu alte firme pe care le controla edilul.