Nebănuitul înţeles al cuvintelor româneşti. Ce sens aveau acum 100 de ani termenii „ghiolban“, „teleleu“ sau „frupt“

În paginile revistei de folclor „Şezătoarea”, publicaţie apărută timp de 26 de ani la final de veac XIX şi început de secol XX, o atenţie era acordată vorbirii populare şi bogăţiei lexicale din anumite zone ale ţării.

Un glosar al cuvintelor din zona Suceavei întocmit de învăţătorul Ion Teodorescu, din Broşteni şi publicat în mai multe numere ale revistei de folclor „Şezătoarea“ din 1899, conţine explicaţii pentru o serie de cuvinte folosite în acele vremuri în satele din nordul Moldovei. 

Între acestea, am selectat câteva exemple de cuvinte ale căror sens s-a modificat, ori s-a pierdut, pe parcursul unui secol. De asemenea, unele dintre aceste cuvinte sunt foarte rar utilizate în vorbirea curentă, fiind încadrate în rîndul regionalismelor sau arhaismelor : 

- dîrvalî (de dârvală) - ordinar, purtat de-a valma. Romînul are două rînduri de strae: unul pentru zile mari şi altul de dîrvalî (ordinar, de purtat în toate zilele)

- frupt - 1). lăptării şi brînzături 2). zile de frupt - zile în care e slobod a mînca frupt.

- ghiolbanî (ghiolbană) - ochioasă, cu ochii mari

- griv - pestriţ, cîini griv (de aici numele de Grivei)

- mocoşi (a) – a se necăji să facă o treabă, a migăi

- pîrsnel - 1). Titirez 2). o plesnitură cu vîrful degetului arătător, sprijinit în cel mare, peste urechea cuiva

- potcă - o întîmplare rău voitoare, mistic sorocită; un păcat ce paşte pe om şi pe care are să-l paţă (tragă) inevitabil.

- pricaz – cînd îţi fură din sare, din lînă, etc. de-ţi pier vitele din pricina asta, ori ţi le strică dihăniile (lupi) atunci se cheamă că-i pricaz

- teleleu (umblă) – umblă degeaba trecîndu-şi vremea, făr de nici o treabă

- uncrop - 1). apă clocotită 2). toate obiceiurile de la nuntă, de Luni dimineaţă - după cununie. 

- zălog - amanet 

- zgîi (a) - a căsca ochii mari

„Ţăranul nu numai că are cuvînt propriu pentru exprimarea mai a fiecărei noţiuni, în marginile reprezentările ce are, dar chiar mai multe cuvinte pentru a exprima aceiaş noţiune, sau cel puţin o explicare prin perifrază acolo unde evoluţia închegărei sunetelor nu i-a putut formula încă cuvînt“  - I. Teodorescu