Video FOTO VIDEO Drama copiilor din taberele de refugiaţi, povestită de un român. „Majoritatea au pierdut cel puţin o persoană, şi-au văzut părinţii murind”

Un tânăr român este în aceste zile martor la suferinţele civililor irakieni care trăiesc în taberele de refugiaţi înfiinţate de ONU. Pe lângă durerea provocată de conflictele cu ISIS, oamenii sunt afectaţi şi de efectele cutremurului de acum o săptămână.

Ionuţ Ursu, un tânăr român angajat într-o misiune umanitară la un spital de campanie din Irak, este martor la drama civililor care trăiesc în tabăra de refugiaţi Hasanham U2, situată între oraşele Mosul şi Erbil. 

Prin intermdiul Asociaţiei Volunteer for Life (pe care o conduce) şi cu ajutorul sponsorilor sensibilizaţi de cauza pe care o promovează, Ionuţ vrea să înfiinţeze într-un spitalul de campanie o secţie dentară, complet echipată şi modernă.

„Spitalul deserveşte cinci tabere în care sunt în total 100.000 de refugiaţi, din care cel puţin 10.000 sunt copii. Spitalul respectiv, întins pe 500 de metri patraţi, ridicat de Advent Help, la iniţiativa lui Michael-John Von Hörsten, are secţii de ATI, Urgenţe, compartiment triaj, neonatologie, ortopedie şi farmacie“, a declarat Ionuţ Ursu. 

Tânărul a plecat cu avionul spre Irak duminică, 5 noiembrie, iar în primele zile a avut ocazia să cunoască mai bine dramele copiilor din tabăra de refugiaţi.   

„Ne plângem de multe ori de condiţiile în care trăim, sau de lucrurile prin care trecem. Aici, în tabără, copiii locuiesc în corturi. Majoritatea au pierdut cel puţin o persoană în acest război, unii şi-au văzut părinţii sau rude apropiate murind. Astăzi, la camera de urgenţă, veneau cu picioruşele pline de noroi şi cu hainele leoarcă”, povestea tânărul voluntar român pe 12 noiembrie. 

În primele zile de activitate în Irak, Ionuţ a asistat la o scenă care l-a impresionat: într-o pauză de masă, a zărit o copilă, pe Amina, care săpa singură un şanţ în jurul cortului, pentru ca apa să nu pătrundă.

„Am mers imediat să o ajut şi am trimis-o la adăpost, în cort, pentru că ploua destul de tare. Tatăl ei are un handicap la picioare, se mişcă greu, aşa că Amina şi surorile ei se ocupă de treburile acestea, deşi ar fi trebuit să fie într-o sală de clasă călduroasă, gata să înveţe lucruri noi şi frumoase. Să preţuim ce avem!”, mai povestea Ionuţ Ursu pe 12 noiembrie. 

Amina la corturile de refugiati din Irak

În aceaşi zi, regiunea a fost zguduită de un cutremur de 7,3 pe scara Richter, care s-a resimţit şi în Irak şi în Iran. Pe lângă problemele şi aşa grave cu care se confruntau civilii rămaşi în oraşele devastate de conflictele cu luptătorii ISIS, seismul a provocat şi mai multe pagube materiale şi victime omeneşti (peste 400 de morţi şi sute de răniţi).

„Suferinţa oamenilor e groaznică şi neputinţa noastra, a cadrelor medicale, creşte şi pentru că nu avem la dispoziţie toate instrumentele de care e nevoie în tratarea şi vindecarea lor. Ieri, în loc de pansamente, a trebuit să folosim folii de plastic.Dificultăţi sunt şi pe partea psihologică, pentru că mulţi dintre pacienţi suferă de sindrom post-traumatic, au atacuri de panică, aşa încât e greu de lucrat cu ei”, spunea Ionuţ pe 15 noiembrie. 

Pentru tânărul paramedic român, cel mai greu a fost însă să asiste la suferinţele copiilor care aveau nevoie de îngrijire medicală:

„Mi-e greu să exprim în cuvinte sentimentele care m-au încercat în timpul operaţiilor de amputare şi după aceea, când copiii se trezeau fără picioare. E o suferinţă greu de îndurat de oricine”

Ionuţ a lansat şi un apel public pentru ajutor, anunţând că este nevoie urgentă de feşe, pansamente, dezinfectanţi, pentru a aproviziona resursele în scădere ale spitalului şi pentru a îngriji rănile oamenilor. 

„Aceste produce le pot achiziţiona de aici. Dacă puteţi să ajutaţi în vreun fel, vă rog să nu ezitaţi şi contactaţi-mă urgent pe e-mail ionut.ursu@yahoo.com”