Cercetătoarea de la Neamţ care a adus în Moldova o plantă miraculoasă, premiată la saloane internaţionale de inventică

O profesoară din Neamţ, cercetător ştiinţific, îşi vede răsplătite eforturile depuse de foarte mulţi ani în studiul unei plante, obţinând o nouă medalie la un salon de inventică.

Adina Cătălina Druţu este un profesor aparte printre colegii din Neamţ, venind la catedră de câţiva ani, după mulţi petrecuţi în calitate de cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Secuieni, acolo unde a cerut să fie repartizată la terminarea facultăţii. 

Au fost ani grei, pentru că domeniul cercetării a fost şi este ignorat în România anilor de după 1989, fiind sprijinit doar la nivel declarativ. Numai că pasiunea şi determinarea Adinei Druţu aveau să îi fie răsplătite cu distincţii la manifestări ştiinţifice de anvergură. 

Luna trecută, cadrul didactic la Liceul Agricol „Ion Ionescu de la Brad“ a obţinut Medalia de Bronz la cea de a V-a ediţie a Salonului Inovării şi Cercetării UGAL Invent 2021, eveniment organizat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi şi Black Sea Universities Network, pentru studiile în ceea ce priveşte ameliorarea şi cultivarea Echinacea purpurea, plantă medicinală din specia margaretelor. 

Echinacea purpurea face parte din familia margaretelor, fiind una dintre plantele cu efect demonstrat în ceea ce priveşte creşterea capacitătii de apărare a organismului faţă de diverşi agenţi infecţioşi. Se foloseşte la prepararea tincturilor sau suplimentelor alimentare, singură sau în combinaţie cu alte plante. Conţine un ulei volatil, polizaharide, răşini, glucozide antibacteriene şi antivirale, care au numeroase beneficii pentru sănătate. 

„Am fost cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetare Agricolă Secuieni, unde am lucrat împreună cu doamna doctor Elena Trotuş (directorul instituţiei - n.red.) la ameliorarea acestei plante, originară din America de Nord, pe care am adus-o în Moldova. Este o plantă pe care am introdus-o în cultură, am aclimatizat-o şi i-am creat o tehnologie specifică zonei noastre. Are mare căutare în farmacologie şi în industria cosmetică, unde stă la baza multor preparate, motiv pentru care, de la an la an, se extind culturile“, a declarat dr. inginer Adina Druţu. 

Acest premiu nu este singurul, dar vine tot în cadrul studiilor despre Echinacea, care au fost contituate la Staţiunea Secuieni. În 2015, la Salonul Internaţional Euroinvent Iaşi profesoara obţinea, alături de colega Elena Trotuş, Medalia de Aur. La acest eveniment, unul de anvergură în spaţiul Europei de Sud-Est şi nu numai, au participat cercetători din circa 40 de ţări. 

A doua facultate şi un manual extrem de util învăţământului din toată România

„Am participat la Euroinvent cu o metodă de cultivare în sistem ecologic a speciei Echinacea purpurea, metodă care a fost înscrisă pentru brevetare la Oficiul de Invenţii şi Mărci Bucureşti, o lucrare scrisă împreună cu doamna director Elena Trotuş. Metoda se referă la cultivarea acestei specii în condiţiile de la Staţiunea Secuieni şi este rezultatul unor cercetări efectuate în cadrul tezei mele de doctorat pe care am sustinut-o în 2009“, declara Adina Druţu. 

Medalia de Aur obţinută la Salonul Internaţional Euroinvent Iaşi FOTO Facebook

Următoarea sa temă de cercetare face parte din lucrarea de licenţă la a doua instituţie de învăţământ superior, Facultatea de Industrie Alimentară, pe care o va termina în 2022. Sfera preocupărilor ştiinţifice ale cercetătorului Adina Druţu nu presupune doar planta medicinală pomenită. 

Anul acesta, la Editura „Izvorul Cuvântului“ Bucureşti, apărea cartea „Cultura plantelor tuberculifere, rădăcinoase şi furajere“, una care-i poartă semnătura. Este o lucrare de mare însemnătate, fiind un ghid pentru elevi şi profesori, pentru că nu există un astfel de manual pentru liceele agricole din ţară. 

Profesoara este de părere că ar trebui schimbat ceva în domeniul învăţământului agricol din România, în condiţiile în care agricultura evoluează în ritm alert şi se îndreaptă către performanţă. 

Însă Adina Druţu este optimistă, deoarece sunt elevi care, graţie profesorilor, încep să îndrăgească şi să fie pasionaţi de meseriile din domeniu: „Cred că factorii de decizie din domeniul educaţiei ar trebui să revizuiască planurile de şcolarizare. Vă dau un singur exemplu: profilul de tehnician agricol se găseşte doar la învăţământul seral, în timp ce la cursurile de zi pregătim tehnicieni veterinari, în condiţiile în care în cabinetele de profil lucrează, în foarte mare majoritate, doar medici“ 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Locotenentul „Împăratului“. Cine este singurul român de pe lista celor mai periculoşi infractori din Europa

Destăinuirile unei femei veteran de război, de 100 de ani martoră a istoriei. „Am simţit multe. Şi război, şi boală, şi foamete. Am prins toate epocile“ FOTO