Căutătorii moderni de comori antice. Ce artefacte au reuşit să descopere

Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute, căutătorii au reuşit să aducă la lumină vestigii ale trecutului îngropate de mii de ani.

Detectivii moderni de comori antice spun că nu au nimic în comun cu ceea ce înseamnă un „profesionist“ în istorie, dar pasiunea lor îi scoate în evidenţă ori de câte ori fac vreo descoperire interesantă, rod al perseverenţei, dar şi al hazardului. 

Nu au voie să caute cu detectorul de metale în zona sit-urilor arheologice şi au obligaţia ca ceea ce scot la lumină să fie predate autorităţilor, pentru ca obiectele descoperite să fie evaluate pentru a se stabili dacă pot fi considerate ca făcând parte din patrimoniul naţional. Şi în foarte multe cazuri au fost. 

Premiul lor este un procent de 30% din valoarea obiectelor descoperite, dar statul român le este dator acestora de ani. 

Unul dintre aceşti pasionaţi este Marius Irimia, un inginer silvic din Piatra Neamţ, care, înainte de a cutreiera în lung şi lat ţinutul Neamţului, se informează temeinic dn cărţile de istorie, dar se bazează şi pe „ochi“. 

„Eu văd altfel locurile, aşezările acestea. De exemplu, când mă uit la un deal, văd dacă acolo este o terasă, dacă a fost un loc preferat şi locuit de strămoşii noştri în caz de atac sau primejdie. Îmi place să detectez mai mult pe dealuri şi nu în păduri, chiar dacă profesia mea este de silvicultor“, explică Irimia. 

Una dintre ultimele sale descoperiri datează din ziua de 12 ianuarie 2020, când a ajuns în zona comunei Mărgineni. „Nu aduce anul ce aduce ceasul. Am avut norocul şi onoarea să descopăr un artefact foarte vechi şi foarte valoros din punct de vedere arheologic“, spune el. Era vorba despre un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, cu un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul vertical, perpendicular unul pe celălalt. 

„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale eneoloticului de pe teritorul ţării noastre. Chiar dacă la prima vedere, toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnacop miniatural, povestea lui este una fascinantă. Acest model de topor de aramă este printre primele modele apărute pe teritoriul României, în urmă cu aproximativ 6.000 de ani“, detaliază inginerul. 

Acest tip de topor era considerat un simbol al puterii la comunitaţile eneolitice, fie ca simbol individual (al puterii şefului de trib, un fel de sceptru care simboliza autoritatea), fie ca simbol al întregii comunităţi. 

În decursul anilor, Marius Irimia are la activ şi alte performanţe arheologice - sute de monede (denari imperiali emişi de monetările de la Roma), o sabie veche de peste 4.000 de ani etc. 

Alt inginer silvic, aceeaşi pasiune

Ovidiu Constantin, tot inginer silvic, din Roman, bate şi el de câţiva ani judeţul Neamţ în lung şi-n lat, mânat de pasiunea pentru detecţia magnetică. Strădaniile i-au fost răsplătite, ultima descoperire, a unor obiecte din Epoca bronzului, fiind făcută în 26 aprilie 2020. El este preşedintele Clubului Metal Detect Roman, e detectorist autorizat din 2016 şi a povestit despre ultima reuşită.

„În perioada în care băieţelul meu doarme la amiază, fug de acasă, pentru că acelea sunt singurele momente de linişte. Tot aşa s-a întâmplat şi în acea zi de duminică. Am sunat un prieten care abia îşi cumpărase şi tocmai primise autorizaţie pentru primul lui detector de metale şi i-am propus să ieşim o oră să-i arăt cum se setează“, povesteşte Constantin. 

Ovidiu Constantin a scos la lumină obiecte din Epoca bronzului FOTO Facebook

Au mers într-o pădure din zona comunei Icuşeşti, au găsit câteva monede din perioada comunistă, iar la un moment dat un semnal promiţător avea să transforme ziua într-una memorabilă. La o adâncime de aproximativ 25 de centimetri avea să găsească câteva obiecte un tezaur din Epoca bronzului, adică de vreo 3.000 de ani vechime. „Componenţa tezaurului din epoca bronzului este următoarea: sabie de bronz, vârf de lance din bronz, topor din bronz de tip «Celt», cuţit din bronz şi un obiect neidentificat, tot din bronz“, descrie inginerul micul tezaur. 

Ovidiu Constantin ştia despre detectia metalelor, ca majoritatea, de la TV, dar nu ştia că este practicată şi în România, până când un amic i-a arătat un grup specializat de pe Facebook. „Atunci practic m-am îndrăgostit de acest hobby, am citit legislaţia mi-am achiziţionat un detector, l-am autorizat şi de acolo a început o minunată aventură“, spune el. 

În timp, Ovidiu a descoperit multe artefacte, monede, inele şi obiecte datate din Antichitate, cât şi din epoca medievală. Printre cele mai importante se numără un tezaur format din monede romane din argint (denari imperiali), tezaur monetar din secolul XVII compus din taleri leu (Olanda), stuiveri (Germania), orşi (Polonia), reali (Spania). 

Alt detectiv de comori, Ciprian Cojocaru, salariat al Primăriei Buhuşi, judeţul Bacău, are la activ descoperirea unui tezaur alcătuit din 82 de obiecte din fier - topoare de luptă, topoare gospodăreşti, vârfuri de suliţă, seceri, coase, cuţitoaie, foarfeci pentru tunsul oilor, scăriţe, zăbale pentru cai, pene de metal pentru activităţi de tâmplărie/ forestiere, etc. Cel mai probabil obiectele provineau dintr-un atelier medieval de fierărie de acum circa 600 de ani.

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Viaţa pe un şantier arheologic, căutând vestigii de acum 6.500 de ani. File de jurnal: „Avem impresia că aici a fost o adunare a zeităţilor preistorice“ FOTO

Ce au decis judecătorii la cererea de mutare a Cheilor Bicazului în secuime. Sentinţă este irevocabilă