Aventurile unor exploratori români în insulele de lângă Polul Nord. Ce au descoperit cei patru în Arhipelagul Svalbard
0Patru pasionaţi în explorarea ţinuturilor extreme au petrecut aproape două săptămâni în arhipelagul Svalbard, dincolo de Cercul Polar, în cadrul unei expediţii de cercetare ştiinţifică.
Echipa celor patru temerari trecuţi de 57 de ani a revenit în ţară pe 6 octombrie, după două săptămâni petrecute pe teritoriul insulelor Svalbard, situate la circa 400 de km de Polul Nord.
Ioan Balmuş (57 de ani), Arthur Dăscălescu (60 de ani), Veron Toma (59 de ani) şi Stelian Grigore (58 de ani) au reluat astfel şirul incursiunilor ştiinţifice româneşti pe arhipelagul explorat în urmă cu 25 de ani de Teodor Negoiţă (1990).
Arhipelagul Svalbard este ultimul teritoriu european situat în Arctica, dincolo de Cercul Polar, în apropierea Polului Nord, şi este denumit „Antarctica Nordului“. Zona insulară este teritoriu internaţional stipulat prin Tratatul Svalbard, la care şi România este semnatară încă din anul 1920.
„Din acest moment trebuie să privim Arhipelagul Svalbard în virtutea Tratatului Svalbard din 1920 la care România este parte semnatară alături de celelalte 39 de ţări, ca pe o bucată de pământ românesc de care să avem grijă şi mai ales în care să investim pentru viitor“, susţin membrii expediţiei ştiinţifice care au ajuns în arhipelagul arctic pe 24 septembrie.
Cei patru exploratori pe aeroportul din Longyearbyen, Svalbard
Au adus peste 100 de eşantioane de roci, minerale şi fosile
Cercetările geologice ale echipei de români au avut ca rezultat colectarea a aproape 100 de eşantioane de roci, minerale şi fosile comune sau inedite.
Frunze fosilă adusă din Svalbard sursa foto: Stelian Grigore
„Cercetările speologice au avut ca rezultat descoperirea unui nou tip genetic de peşteră cantonată într-un nou tip de substart morenafrost, precum şi descoperirea prin modelare transdisciplinară a unui areal carstic cantonat în calcare cambriene (cele mai vechi din lume)“, se arată într-un raport preliminar al expediţiei.
Interior din peştera Ice Cave Lars Glacier din Svalbard
Stelian Grigore, liderul echipei susţine că proiectele concrete de explorare şi cercetare trebuie să conţină obligatoriu studii comparative România-Svalbard pentru că „aparentul decalaj spaţio-temporal este în realitate benefic şi va oferi o pleiadă de răspunsuri fabuloase privind trecutul, dar mai ales viitorul României“.
Acesta mai spune că trebuie atras interesul societăţii civile şi mediului de afaceri privat care poate investi profitabil chiar pe termen scurt în Svalbard. De asemenea, instituţiile de cercetare prestigioase din România sunt invitate să studieze şi să determine probele aduse de exploratori din Svalbard.
Studiu pe gheţari în stadiu avansat de topire
Un alt câştig al expediţiei este că s-au cules toate datele de climatologie necesare proiectului de amplasare a unui telescop robotic polar de producţie românească în Svalbard.
„S-au efectuat studii transdisciplinare asupra gheţarilor Larsbreen şi Longyearbreen aflaţi în stadiu avansat de topire. S-au descoperit şi prelevat probe din crioconite pentru prima dată în cercetarea românească, precum şi eşantioane cu tardigrade arctice“.
Peisaj din Svalbard
Rezultatele şi analiza expediţiei din arhipelagul Svalbard vor fi prezentate în luna noiembrie în cadrul simpozionului naţional Criosfera de la Piatra Neamţ.
Pentru anul viitor, în lista proiectelor ce derivă din deplasarea în zona polară apar, între altele, studiul comparativ al zonei carstice Mangalia cu zona Carstică Hilmarfjellet, studiul comparativ al lacului antropic Văcăreşti şi al lacului antropic Isdammen, ambele cu o suprafaţă de 186 ha, precum şi organizarea primei expediţii arctice cultural-ştiinţifice (mai 2016).
De asemenea, este programat un studiu comparativ al gheţarilor Longyearbreen şi Larsbreen cu depozitele criosferice permanente din avenele platformei Borăscu (Carpaţii Meridionali).
Pe aceeaşi temă: