Oraşul din România în care aproape jumătate din buget va fi cheltuit pe investiţii: „Banii se întorc la cetăţean, nu pe salarii şi ajutoare sociale“

Consiliul Local Oradea a aprobat, miercuri după-amiaza, cu votul exclusiv al consilierilor PNL, bugetul de venituri şi cheltuieli al oraşului, din care 42% din fonduri vor fi cheltuite exclusiv pe lucrări de investiţii, după cum a anunţat primarul municipiului, Ilie Bolojan.

Bugetul total estimat al municipiului Oradea pentru anul 2019 este de 167 milioane euro, din care 90 milioane euro sunt veniturile proprii, iar peste 50 de milioane din acest buget îl reprezintă fondurile europene pe care municipalitatea estimează că le va atrage în cursul acestui an.

„Este un buget aparent mare, dar este un buget strâns, din câteva motive. Pe de o parte, măsurile care au fost adoptate de Guvern, atât la finalul anului 2017, cât şi la finalul anului 2018, au făcut să avem o pierdere de venituri consistentă. Faţă de 48 de milioane de euro, cât ar fi trebuit să încasăm venituri proprii anul acesta, dacă nu s-ar fi intervenit în legislaţie de două ori, anul acesta vom încasa aproximativ 40 de milioane de euro, ceea ce reprezintă impozitul pe venit încasat înainte cu doi ani de zile, deci în 2017", a explicat primarul Ilie Bolojan. 

Cu toate acestea, a mai spus edilul, având în vedere volumul mare de contracte cu fonduri europene semnate, 42% din bugetul pe anul în curs este alocat pentru investiţii, "Astfel, din tot ceea ce cheltuie Oradea, peste 40% se întoarce direct către cetăţeni, nu pe cheltuieli de funcţionare, nu pe cheltuieli sociale, sub forma unor investiţii, parte finanţate din bugetul local, cea mai mare parte finanţată din bani europeni, parte din creditele pe care le avem contractate", a declarat primarul.

Şantierul Oradea

Principalele proiecte de investiţii din acest an derulate de Primăria Oradea sunt lucrări de infrastructură de mobilitate urbană, lucrări de pietonalizare în zona centrală, lucrări care vizează spitalele, unităţile de învăţământ şi lucrări pe partea de termoficare.

În ceea ce priveşte lucrările de infrastructură de mobilitate urbană, se vor continua lucrările pe două tronsoane ale drumului expres, care se vor finaliza în acest an, unul dintre ele urmând să conecteze oraşul cu viitoarea autostradă. 

Alte lucrări de mare anvergură care se vor începe în acest an sunt realizarea unui pasaj subteran şi lărgirea celui mai circulat pod din Oradea, Podului Dacia, cu încă o bandă pe sens, care va fluidiza circulaţia tramvaielor şi a maşinilor şi realizarea unui pasaj suprateran pe şoseaua de centură. 

Alte lucrări vizează extindere a spaţiilor pietonale din zona centrală: pietonalizarea zonei malului stâng al Crişului Repede, reabilitarea şi pietonalizarea Pieţei Ferdinand, care va începe imediat după Sărbători, pietonalizarea străzilor Aurel Lazăr şi Libertăţii.

De asemenea, se lucrează la realizarea parcării de pe strada Independenţei, lucrările urmând a fi finalizate la sfârşitul acestui an.

Lucrări la spitale, şcoli, achiziţii de tramvaie

În ceea ce priveşte proiectele de sănătate, este în curs de execuţie extinderea unităţii de primiri urgenţe la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, printr-un împrumut de la Banca Mondială. Totodată, în toamna acestui an va începe reabilitarea termică a celor două spitale.

Proiectele europene derulate în acest an care vizează domeniul educaţiei privesc reabilitări termice şi de faţade la Şcoala Gimnazială Dacia, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional la Colegiile Tehnice Traian Vuia şi Mihai Viteazul din Oradea, construirea unei Creşe şi Grădiniţe în Parcul Industrial, etc.

În partea a doua a anului, conform contractului, vor sosi primele tramvaie noi, care vor înlocui generaţia veche de tramvaie care mai sunt în circulaţie.

Lucrările pe partea de termoficare cuprind lucrări atât la magistrale şi puncte termice, cât şi în zona Nufărul în vederea reabilitării integrale a reţelei şi trecerea de la punctele termice de cartier la module termice pe fiecare scară de bloc.