Jumătate din primăriile din Bihor sunt falimentare. Patru dintre ele au încasări mai mici decât lefurile funcționarilor
0Un număr de 52 din cele 101 de primării din Bihor sunt în pragul falimentului, patru dintre acestea, între care şi administraţia locală a unui oraş nu au suficiente fonduri nici pentru a-şi plăti proprii angajaţi.
Situaţia reiese din datele făcute publice de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în care este prezentată situaţia administraţiilor locale pe anul trecut, punând în balanţă veniturile proprii – adică taxele şi impozitele locale –, dar şi sumele încasate efectiv, cheltuielile de personal, investițiile asumate, cheltuielile cu utilităţile, sumele atrase din fonduri europene şi de la bugetul central, cheltuielile cu bunuri și servicii (iluminat, carburanți, reparații), sumele atrase din proiecte europene, cele primite la bugetul central.
„Nu avem firme”
Astfel, oraşul Vaşcău şi comunele Cărpinet, Lazuri de Beiuş şi Tărcaia nu îşi pot plăti din taxele şi impozitele strânse nici funcţionarii. Primăria Vașcău, de pildă, care are venituri proprii de 2,298 milioane lei, are de achitat lefuri de 2,484 milioane lei, adică 108%, în Cărpinet, salariile reprezintă 105% din venituri, la Tărcaia procentul e de 102%, iar la Lazuri de Beiuş, 101%. „Nu avem firme de la care să colectăm mai mulți bani”, explică primarul oraşului Vaşcău, Florin Porge.
În total, din cele 101 administraţii locale din judeţ, 24 au cheltuieli cu salariile mai mari de 70% din venituri, iar 28 au între 50 şi 70% din venituri. Toate cele 52 primării au făcut investiții doar pentru că au primit bani de la Guvern, unele având însă și încasări din fonduri europene, dar în sumă mică, între 3.000 - 250.000 lei.
Informarea Fiscului dezvăluie şi faptul că 31 de administraţii locale din Bihor nu au încasat anul trecut niciun leu din fonduri UE dar că cinci dintre primăriile din judeţ nu au colectat nici jumătate din datoriile locale la taxe şi impozite.
Alţii pot
Oradea se află la polul opus. Municipiul reşedinţă de judeţ a avut în 2021 venituri proprii peste ale tuturor celorlalte 100 primării la un loc și a cheltuit doar 13% din ele pe salariile angajaților, fiind practic cea mai eficientă administrație din județ.
Este urmată de comuna Borș, unde salariile reprezintă 14% din veniturile proprii), Sânmartin (20%), Cociuba Mare (24%), Nojorid (27%), Salonta (28%) și Ciumeghiu (30%).
Cele mai eficiente administraţii locale la încasarea taxelor și impozitelor sunt primăriile Căbești (99,79%), Ceica (97,75%) și Aștileu (95,60%), Oradea strângând 92,97% din banii datorați de locuitorii municipiului.