Judeţul unde arde pământul. Resursele de apă din râuri şi baraje s-au înjumătăţit, iar fântânile au secat

Situaţie alarmantă în judeţul Bihor, unde într-o singură lună resursele de apă din bazinul hidrografic Crişuri s-au înjumătăţit, apele freatice au coborât, iar barajele sunt aproape goale.

În comuna bihoreană Lugaşu de Jos, primarul Sorban Levente a decis să sisteze furnizarea apei în toată localitatea pe timp de noapte, primarul din Sârbi, Gavril Herman, a oprit furnizarea de apă din reţea între orele 23.00 şi 5.00 în două sate, iar edilul din Pomezeu, Ioan Şora, a anunţat că suspendă furnizarea apei pentru consătenii care vor fi depistaţi că udă grădinile. În Oradea, locuitorii de pe dealurile oraşului au reclamat la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor şi ameninţă cu procese fiindcă rămân în fiecare seară fără apă la robinete.

Seacă râurile

Problemele sunt provocate de canicula din ultima perioadă, dublată de lipsa precipitaţiilor care au dus, într-o singură lună, din mai până în iunie, la înjumătăţirea resurselor de apă din bazinul hidrografic Crişuri. Concret, lipsa precipitaţiilor şi fenomenul de vaporizare au făcut ca în iunie nivelurile măsurate în aproape toate cele 74 de staţii hidrometrice să scadă chiar şi cu 60% faţă de luna mai. Nivelul dintre fundul albiei şi suprafaţa apei a scăzut, de pildă, la staţia din Finiş de la 80,4 la 11,8 centimetri, la cea din Vadu Crişului de la 92 la 15,6 centimetri, iar în cea de la Chijic (Copăcel) de la 76,8 la 12,7 centimetri.

Pe 1 iulie, în oraşul Săcuieni din Bihor s-au înregistrat, la umbră, 39,8 grade Celsius, cea mai mare temperatură măsurată vreodată în luna iulie în această localitate. În aceeaşi zi, la Oradea erau 37,3 grade

În plus, nivelul apelor freatice, măsurate de la sol în adâncime, a scăzut drastic, în cele 275 de foraje măsurate ajungând de la 50 până la 300 de centimetri. Nici barajele nu au apă, în barajul Drăgan, de pildă, acumularea s-a redus de la 88% la 82% şi coeficienţii de umplere de la 13,7 la doar 3, la Tileagd cantitatea de apă a scăzut de la 97% din capacitate în mai la 85% în iunie şi coeficienţii de umplere de la 25,5 la 7,75. 

Criza de apă a dus la situaţii aberante căci s-a ajuns ca din reţeaua din Săcădat, care alimentează şi un sat din comuna vecină Copăcel, unii săteni neracordaţi la reţea să-şi umple cu apă potabilă fântânile din curţi, iar într-un sat din Drăgăneşti oamenii să îşi umple piscinele cu apă potabilă.

Autorităţi în şedinţă

În aceste condiţii, prefectul judeţului i-a băgat în şedinţă pe responsabili – şefii din teritoriu ai Apelor Române, directorul Companiei de Apă Oradea, dar şi pe primari, cerând măsuri pentru contorizarea urgentă a tuturor consumatorilor şi închiderea tuturor branşamentelor ilegale. 

Totodată, edililor şi reprezentanţilor Companiei de Apă Oradea li s-a cerut stoparea pierderilor pe reţele prin etanşeizarea racordurilor şi înlocuirea conductelor fisurate, verificarea periodică a pompelor şi a conductelor, montarea de contoare cu autocitire şi de precizie, dar şi recuperarea apelor uzate prin sisteme de canalizare, pentru ca aceasta să fie tratată şi refolosită.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Războiul rachetelor în Vrancea. Seceta, grindina şi politica fac prăpăd în cea mai mare podgorie din Moldova

Rugăciuni pentru ploaie în judeţul Iaşi. Reacţia internauţilor: „Evul Mediu, vai de capul nostru”