FOTO Paştele blajinilor, sărbătorit de creştini. Oamenii dau de pomană la mormintele rudelor

La o săptămână de la Paşte, creştinii sărbătoresc Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor, dedicat spiritelor moşilor şi strămoşilor. Cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi cozonac, ouă roşii şi vin.

Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor ritual: cozonaci, pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor.

Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau în câmp, la iarbă verde.

Bihorenii au mers la cimitire pentru a-şi cinsti morţii, cu ocazia sărbătorii numite Paştele Mic sau, popular, Paştele Morţilor. Oamenii s-au pregătit cu ce au ştiut mai bine.

Au făcut pacheţele şi au pornit spre cimitire. Din coş sau plasă nu au lipsit ouăle roşii şi cozonacii.

Preoţii care au fost prin cimitire abia mai puteau face faţă solicitărilor de slujbe la morminte. Sărbătoare este un amestec între mit şi datini creştine. O altă denumire a sărbătorii este cea de Paştele Blajinilor.

Etnologii consideră blajinii un fel de rezervă a spiţei umane. Credinţele despre blajini sunt multe şi contradictorii. Se spune că ar fi fost cei dintâi oameni de pe pământ, susţinând de atunci stâlpii cerului şi pe cei ai pământului. Legătura dintre aceştia şi lumea umană este asigurată de cojile de ouă aruncate pe apa curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paştelui, de gospodine.