FOTO Muzeul Ţării Crişurilor nu are unde să îşi prezinte exponatele de mai bine de patru ani

Evacuat din Palatul Baroc, care a fost retrocedat Bisericii Romano Catolice, Muzeul Ţării Crişurilor ar fi trebuit să se mute pe strada Universităţii, într-o clădire ce a adăpostit o  cazarmă, clădire care ar putea primi cele peste 400.000 de exponate, a cincea colecţie muzeală ca mărime din România. În ultima vreme, municipalitatea orădeană a pus în discuţie şi posibilitatea utării tuturor exponatelor în Cetatea Oradea.

Începând cu data de 3 ianuarie 2006, Muzeul Ţării Crişurilor de la Palatul Baroc s-a închis pentru public, în vederea mutării într-un nou sediu, cu excepţia expoziţiilor temporare.
Palatul reprezintă un edificiu de mari dimensiuni, compus din trei aripi în formă de U şi este cel mai amplu şi important edificiu baroc din România.

Elemente baroce apar în decorarea faţadei principale pusă în evidenţă gradat, de la ordonanţa de pilaştri, ce încadrează ferestrele cu frontoane ondulate ale primului etaj, la cele cu rame simple dreptunghiulare de la etajul al doilea.
Accentuarea decoraţiei baroce pe partea centrală a faţadei cu intrarea principală ieşită din linia faţadei şi racordată de corpul clădirii prin laturi scurte, curbe, ca şi marcarea capetelor frontonului principal întregesc imaginea barocă a clădirii.

Are 100 de camere şi 365 de ferestre. La 17 ianuarie 1971 în palatul baroc se deschidea Muzeul Ţării Crişurilor. În 1996 Biserica a început procedurile legale pentru recuperarea palatului.

Sentinţa definitivă, în urma căreia Biserica catolică a primit înapoi şi dreptul de folosire, a fost pronunţată în data de 9 iulie 2004, iar Muzeul Tării Crişurilor a avut la dispoziţie 5 ani pentru găsirea unui spaţiu adecvat.
Muzeul are o colecţie vastă, prezentată în patru secţii permanente: istorie, etnografie, ştiinţele naturii si artă. La începutul lui 2009, au început lucrările la noua clădirea a Muzeului. Nu au ajuns să fie finalizate nici până astăzi. Sunt probleme la acoperiş, în timp ce numeroasele careme care ar trebui să adăpostească exponatele nu sunt utilate.
Atunci când au început lucrările, autorităţile au uitat să ţină seamă de un lucru extrem de important, costurile de întreţinere. Primarul Oradei, Ilie Bolojan anunţa în urmă cu doar câteva săptămâni că nu exclude posibilitatea ca Muzeul să fie mutat în Cetate. Acesta declara că optează pentru această variantă pentru a reduce cheltuielile la întreţinerea viitorului muzeu. În locul unde acesta ar fi trebuit să fie de ani buni, mai exact pe strada Universităţii, se fac încă lucrări. Imediat ce au auzit această posibilitate, istoricii au reacţionat.

“Oradea şi, desigur, Bihorul au nevoie de un asemenea muzeu care să funcţioneze într-un monument ce a servit intereselor oraşului şi care să devină un al alt pol cultural în urbe. El se va alătura celui ce va fi format din noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, Biblioteca Judeţeană şi Universitatea Oradea. Considerăm că pentru un municipiu aflat la graniţa de vest a României de astăzi, situat de veacuri la întretăierea a două mari civilizaţii - de Răsărit şi de Apus -, două muzee, fiecare cu tematica lui specifică, se justifică din plin. Pe lângă faptul că restaurarea Cetăţii va mai dura câţiva ani buni, interioarele acesteia nu sunt pregătite pentru a adăposti piese de patrimoniu. De altfel, pentru Muzeul Cetăţii, Primăria trebuie să realizeze un proiect expoziţional special şi dotările specifice pentru acel spaţiu medieval, care acum nu există şi care se cer realizate într-o altă fază. Prin urmare, condiţiile de microclimat şi de depozitare sunt inexistente şi de nesurmontat, igrasia reprezintă o problemă majoră, utilităţile elementare nu sunt încă rezolvate. Ne întrebăm, dacă problema întreţinerii este atât de apăsătoare, cum s-a spus, reprezintă oare un mare sacrificiu pentru un judeţ să susţină un muzeu care serveşte tuturor şi care există de peste 100 de ani, făcând cinste acestuia?” a afirmat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.

Un lucru este cert. Indiferent unde vor decide autorităţile să amplaseze Museul Ţării Crişurilor, va mai dura până când exponatele puse la păstrare vor putea fi admirate de public.