FOTO Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor: "Sărbătorind drapelul, sărbătorim, de fapt, fiinţa noastră intimă, patriotismul echilibrat"

Cu ocazia Zilei Drapelului Naţional, autorităţile locale au organizat, în faţa Primăriei Oradea, o ceremonie militară. Ceremonia a debutat cu slujba de sfinţire a drapelului naţional la Biserica cu Lună, urmată apoi de prezentarea onorului şi salutul drapelului de luptă în faţa Primăriei.

Manifestările dedicate Zilei Drapelului Naţional au debutat cu o slujbă de binecuvântare a Tricolorului, care a fost oficiată la Biserica cu Lună de un sobor de preoţi, în prezenţa oficialităţilor locale, dar şi a cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere. După încheierea slujbei, Drapelul a fost scos din biserică, iar alaiul de participanţi la manifestări s-a îndreptat spre platoul din faţa Primăriei Oradea, unde s-a desfăşurat ceremonialul militar.

 Despre importanţa Zilei Drapelului Naţional a vorbit directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac.

"Drapelul nu e important doar la evenimentele oficiale, el capătă greutate doar atunci când ne acoperim inimile cu el. Nici un paragraf din Constituţie nu te poate obliga să-ţi iubeşti simbolurile naţionale, cu această iubire ne naştem. Sărbătorind drapelul, sărbătorim, de fapt, fiinţa noastră intimă, patriotismul echilibrat", a afirmat Aurel Chiriac.

 În lipsa prefectului Claudiu Pop, subrefectului Iulius Delorean i-a revenit sarcina atât să transmită mesajul premierului interimar, Gabriel Oprea, cât şi să sărute drapelul, alături de celelalte oficialităţi prezente, înainte să fie înălţat pe catarg. La final, s-a intonat Imnul Naţional al României şi a avut loc defilarea gărzii de onoare.

Prima consemnare a dreptului privind arborarea steagului naţional datează din 1834, când Alexandru Ghica Vodă primeşte aprobare ca pe corăbiile Ţării Româneşti să fie arborat steagul roşu şi galben, iar pentru armata Ţării Româneşti să fie arborat roşu, galben şi albastru. Acest moment marchează începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. Drapelul tricolor a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei de la 1848, când Guvernul provizoriu de la Bucureşti a promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional. Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect.

La manifestări au participat, pe lângă subprefect, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ionel Avrigeanu, viceprimarul Mircea Mălan, deputaţii Florica Cherecheş şi Ioan Cupşa, consilieri locali, şefi de instituţii deconcentrate, cadre militare active, în retragere şi în rezervă.