Cum arată cascada din România care ar putea detrona prăbuşita Bigăr în preferinţele turiştilor FOTO VIDEO

Cea mai cunoscută cascadă din munţii Pădurea Craiului, cea de la Vadu Crişului, din judeţul Bihor, poate detrona faima Bigăr, atât ca mărime cât şi ca frumuseţe, apa acoperind ca un văl transparent baldachinul de travertin şi muşchi pe care coboară de la o înălţime de 9 metri, într-un bazin spectaculos săpat de apă în calcar.

Pârâul iese din peştera de la Vadu Crişului şi, iniţial, se vărsa în Crişul Repede după ce cobora o pantă lină. 

Cursul i-a fost deviat, însă, în perioada interbelică, atunci când proprietarul terenurilor, contele Zichy Ödön a decis să dinamiteze muntele, convins de un cantonier, Karl Handt, care era sigur că apa care ieşea din versant ascunde frumuseţi nemaivăzute. 

S-a întâmplat în 1903. Iar curiozitatea cantonierul care răspundea de construirea căii ferate în Defileul Crişului Repede a dus la descoperirea peşterii care poartă numele satului. 

Doi ani mai târziu, alături de doi colegi, celebrul geolog Czárán Gyula a explorat şi cartografiat peştera lungă de 2.700 de metri, descoperind în adâncurile ei chiar şi rămăşiţe ale faimosului urs de peşteră, "Ursus Spaeleus".

Impresionat de frumuseţea locurilor de sub munte, contele Zichy a comandat amenajarea turistică a peşterii, astfel că încă de atunci au fost montate în interiorul acesteia scări şi punţi de lemn, iar în 1905 a fost deschisă vizitatorilor.

Legendele locului spun că cine bea din apa clară şi limpede a pârâului şi va spune numele persoanei iubite, va fi iubit toată viaţa de aceasta FOTO: Laura Gal

Atunci, odată cu lucrările de amenajare a peşterii şi cu construcţia cabanei, cursul apei a fost deviat spre faleza înaltă, formând astfel cea mai spectaculoasă cascadă din Munţii Pădurea Craiului.

Puţin ştiut e că pârâul a fost botezat de conte Styx, după râul ce separă lumea celor vii de tărâmul umbrelor. Legendele locului spun că cine bea din apa clară şi limpede a pârâului şi va spune numele persoanei iubite, va fi iubit toată viaţa de aceasta. Tot din vremea contelui Zichy două dintre galeriile peşterii, străbătute de pârâu, şi-au primit numele Rai şi Iad, care i s-au părut cele mai potrivite pentru locurile străbătute de apa vieţii.

Punct de oprire

De la gura peşterii, pârâul coboară de la o înălţime de 9 metri într-un bazin natural, săpat de ape în stâncă şi a devenit punct obligatoriu de oprire pentru turele de rafting organizate de operatorii din zonă, locul fiind ideal pentru o bălăceală.

Bazinul săpat de cascadă, loc ideal pentru bălăceală FOTO: Facebook/Outdoor the World Camps

Şi nu e tot, căci turiştii care ajung în zonă pot alege mai multe trasee de via ferrata dar şi o sumedenie de trasee pe care le pot străbate pe jos, şase dintre ele pornind sau având printre obiectivele lor cascada Vadu Crişului. Mai multe informaţii pentru o vacanţă de neuitat în împrejurimile cascadei Vadu Crişului puteţi găsi pe pagina oficială a Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă – Bihor şi pe cea dedicată întregii zone, padureacraiului.ro.

Din anul 1955 peştera Vadu Crişului şi cascada, cu întregul defileu, au fost declarate rezervaţie naturală.

Vă recomandăm şi: 

Specialist în turism despre prăbuşirea cascadei Bigăr: „E genul de monument la care opreşti pentru câteva poze, o ciorbică şi un papanaş”

Geolog german: „Prăbuşirea cascadei Bigăr nu e o catastrofă“