Când viaţa bate filmul: desenul care a dus la regăsirea unei familii din România, după 20 de ani
0Carmen Kraiczar (29 de ani) are o poveste cum nu s-a mai văzut în România: la 9 ani s-a rătăcit de familie, a ajuns într-un centru de plasament, i-a fost schimbat numele şi a fost înfiată de o familie de italieni. Când viaţa ei părea complet schimbată, tânăra şi-a regăsit rudele. Totul a pornit de la un portert-robot inedit, realizat după tehnica îmbătrânirii, de un poliţist din Bihor, singurul din afara SUA atestat ca artist criminalist.
Carmen Kraiczar (29 de ani) avea doar 9 ani când inocenţa copilăriei şi curiozitatea au determinat-o să se urce într-un tren ce avea să o poarte spre o altă identitate, departe de familie, departe de locurile natale, ba chiar într-o altă ţară. Povestea ei începe în noiembrie 1994, când a dispărut din zona gării Curtuişeni, judeţul Bihor. Nu avea un bilet de călătorie, dar destinaţia finală a fost Râmnicu-Vâlcea. A fost găsită de către poliţişti şi internată într-un centru de plasament, unde i s-a dat un alt nume. A avut şansa să fie înfiată de o familie şi să fie crescută în Italia.
În 2007, tatăl lui Carmen a ajuns în biroul poliţistului Florin Lăzău, cel care se ocupă de realizarea portretelor-robot în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor. Era o nouă încercare de a-şi găsi copila după ani de căutări, în zadar. Acesta a făcut două portete, unul după descrierea tatălui, iar celălalt cu imaginea îmbătrânită a fetei, aşa cum ar fi arătat în adolescenţă.
Nicio poză cu micuţa
„A fost un caz destul dificil. Tatăl nu stăpânea bine limba română, vorbea în maghiară, şi s-a realizat portretul de la data dispariţiei. Chiar dacă au trecut mulţi ani, a reuşit să o descrie foarte bine. Aveam nevoie de cât mai multe detalii ale acestei fetiţe. De la culoarea părului până la culoarea ochilor, forma nasului, a gurii, constituţia corporală. A fost o provocare pentru mine, după atâţia ani să fac un portret fără să existe o fotografie. Îmi amintesc că tatăl era îngrijorat şi lipsit de speranţă”, ne-a povestit inspectorul principal Florin Lăzău, singurul artist criminalist atestat din afara Statelor Unite ale Americii.
Cele două portrete au fost mediatizate de poliţişti, iar în luna martie a acestui an, după publicarea lor pe un site dedicat dispariţiilor de copii, tânăra, care acum trăieşte în Italia, a observat că sunt asemănări între ea şi o fetiţă dispărută în 1994. Dorind să-şi caute şi să-şi regăsească familia, Carmen a luat legătura cu persoana care administreaz site-ul copiidisparuti.ro, aceasta din urmă sesizând Poliţia.
Singurele amintiri pe care tânăra le are acum legate de copilăria ei sunt doar că provine dintr-un oraş unde părinţii săi fabricau cărămizi din pământ şi paie, că, la vremea respectivă, vorbea doar limba maghiară şi că ar fi avut încă cinci fraţi, trei băieţi şi două fete.Cercetările poliţiştiştilor din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale - Serviciul Urmăriri şi ale celor de la I.P.J. Bihor au arătat că există o legătură de rudenie între fetiţa respectivă şi familia care sesizase dispariţia în urmă cu 20 de ani.
„Sunt foarte fericită”
„Carmen este primul caz de care eu am cunoştinţă, în România, de persoană identificată şi găsită pe baza portretului îmbătrânit. Aşteptam de mult timp un caz din acesta. Până la urmă, rezultatul a venit”, ne-a mărturisit inspectorul principal Florin Lăzău. În urma prelucrării probelor de tip ADN şi comparării profilelor genetice ale tinerei şi tatălui acesteia de către Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R., în luna iulie a acestui an s-a stabilit că fetiţa dispărută în anul 1994 este una şi aceeaşi persoană cu tânăra stabilită, în prezent, în Italia.
„Nu speram că este posibil să-mi întâlnesc familia! Sunt fericită şi vă mulţumesc pentru tot ajutorul dat!”, au fost cuvintele femeii adresate poliţiştilor, la finalul săptămânii trecute, atunci când şi-a revăzut tatăl şi sora. Întâlnirea a avut loc la Bucureşti, la sediul IGPR, după care Carmen a ajuns, din nou, la Curtuişeni. Nu şi-a mai putut îmbrăţişa mama, aceasta fiind decedată, dar şi-a regăsit fraţii şi o parte din copilărie.
A refuzat FBI-ul
Din cei aproximativ 30 de artişti criminalişti din lume, inspectorul principal Florin Lăzău este singurul din afara SUA atestat ca şi artist criminalist. Pune multă pasiune şi dragoste într-o meserie care l-a transformat într-un expert desăvârşit. Lucrează ca portretist al Poliţiei din anul 2004, în 2007 fiind declarat poliţistul anului în Bihor, iar în 2008 a făcut un curs specializat în „îmbătrânirea imaginii”, în SUA. Şi-a perfecţionat tehnica, uimindu-i chiar şi pe reprezentanţii FBI. A spus „Nu“ ofertei lor, preferând să rămână în ţară.
Cursul din Statele Unite ale Americii a avut loc la Universitatea „Northwestern” Chicago, acolo perfecţionându-se în domeniul artei criminalistice, care include realizarea portretelor-robot, îmbătrânirea facială şi reconstrucţia facială. Cursul a fost ţinut de cel mai bun portretist din Statele Unite ale Americii, Lois Gibson. „Am spart tiparele americanilor, acum şase ani, când am fost în State. Am aplicat pentru certificatul de artist criminalist, am avut de susţinut unele teste, atât legate de teorie, cât şi de practică. A fost un test destul de dificil, iar în cazul meu procedura a durat doi ani pentru că nu eram cetăţean american, această certificare fiind stabilită doar pentru cetăţenii americani. A durat până s-au mulat ei după pretenţiile mele, o parte din teste fiind susţinute acolo, iar o parte online, din ţară. Sunt singurul artist criminalist atestat, membru activ al I.A.I. - International Association for Identification (Asociaţia Internaţională a Identificărilor – n.r.) din România”, precizează poliţistul. A reuşit să obţină certificatul mult visat, Asociaţia Internaţională a Identificărilor fiind singura organizaţie din lume care poate să certifice un artist criminalist.
Ore de muncă la un portret-robot
Cu ajutorul lui, poliţiştii orădeni şi nu numai au reuşit să rezolve sute de cazuri. El este cel care desenează portretele criminalilor şi ale copiilor dispăruţţ. Şi face asta cu foarte mult talent, fiind apreciat în rândul poliţistilor. Durata medie de lucru la un portret-robot este de o oră, dar se poate ajunge chiar şi la patru sau şase ore. Totul depinde de capacitatea de actualizare a informaţiilor de către martori sau victimă.
Inspectorul principal Florin Lăzău este singurul din ţară care realizează portrete robot în creion. „Când pui creionul pe planşă, te implici emoţional şi sentimental, ba se implică şi interlocutorul în a destăinui informaţiile percepute în urma unei infracţiuni sau la care a luat parte. Muncesc, mă implic cu totul. Nu este o muncă robotizată. Pur şi simplu creez”, a punctat inspectorul Lăzău.
"A fost un caz destul dificil. Tatăl nu stăpânea bine limba română, vorbea în maghiară, şi s-a realizat portretul de la data dispariţiei. Chiar dacă au trecut mulţi ani, a reuşit să o descrie foarte bine. Aveam nevoie de cât mai multe detalii ale acestei fetiţe. De la culoarea părului până la culoarea ochilor, forma nasului, a gurii, constituţia corporală"
Mai puteţi citi: