Biletul salvator: Captivii din peștera Cociu au lăsat mesaj cu galeria în care se află

Cei trei speologi care au rămas blocați în peștera bihoreană Cociu au fost salvați în această dimineață. Ei au încercat să vină în întâmpinarea echipajelor de salvare lăsând un bilet în peșteră prin care explicau în ce galerie se adăpostesc până când va scădea apa care inundase căile de acces spre ieșire.

Aceasta a fost una dintre cele mai dificile operațiuni de salvare,  în care au fost implicați opt speologi și doi scafandri din Cluj, 16 membri ai Salvamont Salvaspeo Bihor și  18 pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Crișana. După mai bine de 30 de ore de căutări, speologii au fost găsiți în această dimineață, în jurul orei 1.00 și au fost scoși din peșteră la ora 3.30. De mare ajutor le-au fost celor trei tineri blocați în adâncuri faptul că au avut echipamentul necesar și hrană. Ei s-au adăpostit până la venirea echipelor de salvare într-o zonă ferită, cu galerii fosile mari, unde nu era pericol de inundație.

Căutați  o zi și o noapte

Sâmbătă  trei speologi din Cluj și Baia Mare au intrat în peștera Cociului din Bihor pentru o acțiune de tip bivuac. Simona Laiu și Ovidiu Pop sunt membri ai Clubului de Speologie Politehnica . Laiu este chiar preşedintele clubului şi instructor de speologie, cu şapte ani de experienţă în spate. Ovidiu Pop, pe de altă parte, practică speologia de 20 de ani şi este medic generalist. Cea de a treia persoană este membra Cubului SpeoMontana, băimăreanca Amati Odile. Înainte de a începe explorarea, cei trei au anunțat că vor ieși din peșteră marți, în jurul prânzului. Viitura i-a prins în peștera și le-a blocat accesul spre ieșire. Miercuri la ora 15.00, membrii Salvamont-Salvaspeo Bihor au început căutările, ajutați de speologi din Cluj. „A fost o acțiune complexă. Apa ajungea până în tavan așa că a trebuit să folosim motopompe pentru a scoate apa din peșteră", spune coordonatorul misiunii, Ionuț Lațcu. În plus, specialiștii au făcut și un baraj din saci de nisip.

UN DIG DIN SACI DE NISIP A FOST RIDICAT

Biletul salvator

Cu toate eforturile depuse, salvatorii nu puteau înainta prin peșteră din pricina apei. Joi după-amiază, scafandrii încă nu reușiseră să  stabilească o legătură cu cei captivi. Pentru încurajare, în apă au fost puse soluții colorate, pentru ca cei trei speologi să știe că sunt căutați. „Cunoscând peștera și experiența celor rămași captivi am crezut că îi vom găsi teferi. Cea mai mare teamă a noastră a fost că se va strica vremea și va crește nivelul apei", a spus Lațcu. Între orele 15.00 și 22.00, mai multe echipaje de salvatori au reușit să intre în peșteră și să înainteze treptat. „Într-o galerie alăturată celei inundate am găsit un bilet în care spuneau care este galeria în care se vor adăposti. Biletul ne-a ajutat pentru că era un întreg labirint cu galerii în care ar fi avut posibilitatea să se ascundă din calea apei", a mai spus Lațcu.

Așteptau scăderea apei

Așa cum a precizat și șeful Smurd Hadrian Borcea, alături de echipament și hrană a contat și faptul că cei trei au avut moralul ridicat. La ieșire ei au declarat că, în cazul în care nu ar fi fost căutați, ar fi așteptat scăderea apei. Speologii s-au adăpostit  în Galeria China, la o adâncime de 204 metri şi la o distanţă de 2 kilometri de intrarea în peşteră. Niciunul dintre ei nu a necesitat spitalizare.

HARTA PEȘTERII COCIU DIN BIHOR

Peștera Cociului

Peştera Cociului (este cunoscută şi ca Peştera din Valea Brădeştilor, Peştera Soacrei sau Babei) se găseşte în depresiunea de la Ponoare, comuna Bratca (Bihor). Intrarea se face printr-o deschidere de trei metri lungime şi doi lăţime x 2 metri.

Cursul de apă care a săpat peştera este azi temporar-activ, străbate, la început, o galerie puternic descendentă, relativ joasă, cu numeroase repezişuri şi cascade, şi dispare la capătul acesteia, printr-o strîmtoare greu accesibilă care a făcut pe mulţi exploratori să renunţe la înaintare. Dincolo de aceasta se pătrunde într-un sistem de trei săli, cu numeroase prăbuşiri, dintre care, cea mai mare, înaltă de aproximativ 20 de metri adăposteşte un con de dărîmături acoperite cu argilă.