Aurora Şinca, soţia uneia dintre victimele accidentului aviatic din 1970: „Soţul meu era printre cei şapte. Murise cu mâinile crispate şi cămaşa ruptă”
0Pe 4 februarie 1970, un avion al TAROM s-a prăbuşit în Munţii Apuseni, iar 21 de persoane au murit, dintre care şapte de frig. Fosta ziaristă Aurora Pop, soţia uneia dintre victimele accidentului, a povestit tragedia pe care autorităţile comuniste au făcut tot ce le-a stat în putinţă să o „îngroape“ cât mai adânc
În urmă cu aproape 44 de ani, pe 4 februarie, în Munţii Apuseni, s-a prăbuşit un avion, izbindu-se de Vârful Vlădeasa. 21 de persoane au murit, printre acestea şi Lucian Mircea Pop, soţul Aurorei Şinca, pe atunci ziaristă la cotidianul „Crişana“. Acum în vârstă de 76 de ani, femeia a povestit, pentru „Adevărul“, cum a trecut prin acele momente şi cum autorităţile comuniste au muşamalizat tragedia.
Aurora Şinca susţine că la manşa avionului se afla fostul pilot personal al lui Gheorghe Maurer, la vremea aceea premier, care nu cunoştea ruta. „Faptul că nu cunoştea traseul a fost un factor al erorii de atunci“, susţine Aurora Şinca, menţionând că vremea neprielnică: temperatura era de minus 35 de grade Celsius, era zăpadă şi viscol.
Avionul s-a rupt în două
Din ce a reuşit să afle, făcând propria anchetă, Aurora Şinca ştie că atunci când avionul a ajuns în zona Vârfului Vlădeasa, din Apuseni, turnul de control din Cluj-Napoca i-a spus pilotului să ridice avionul pentru că are în faţă muntele şi era la o altitudine prea joasă. „Răspunsul pilotului ar fi fost: «Nu mă învăţaţi voi pe mine. Fac curse internaţionale cu personalităţi»“, mai spune femeia.
Turnul de control de la Cluj a predat avionul turnului de control din Oradea, dar în minutele următoare avionul s-a izbit de Vlădeasa. Impactul a fost atât de puternic încât avionul s-a rupt în două. Pasagerii din faţă au murit pe loc, dar şapte dintre pasageri, printre care şi soţul Aurorei Şinca, au supravieţuit impactului, însă au murit de frig. Autorităţile au început căutările abia la trei zile de la impact. „Atunci erau ascunse aceste accidente. Lista cu pasageri era secretă. Nimeni nu vorbea“, rememorează Aurora Şinca. Abia mai poate vorbi când îşi aduce aminte de clipele trăite atunci.
Nu a renunţat la copil
La momentul tragediei, Aurora Şinca era însărcinată în aproape trei luni. În încercarea de a muşamaliza întreg accidentul, prim-secretarul de Bihor de la vremea aceea, Victor Bolojan, i-a transmis că i se va da posibilitatea să facă avort. Aurora a refuzat „oferta“ liderului comunist şi a păstrat sarcina. A născut un băiat care acum lucrează în Washington (SUA), la Banca Mondială.
A încercat în zadar să găsească un răspuns pentru acel teribil accident, să afle cine se face vinovat. „Am încercat şi la procuratură militară, la Ministerul Transporturilor, la TAROM. Am vrut să văd dosarul. Răspunsul a fost acelaşi: «Este secret»“, mărturiseşte Aurora Şinca.
Un prim răspuns a rimit abia a doua zi de la accident: o centralistă i-a spus doar că soţul ei se afla pe lista cu pasageri. De atunci, coşmarul a devenit realitate.
Accidentul aviatic din Munţii Apuseni, de pe 20 ianuarie 2014, în care două persoane şi-au pierdut viaţa din cauza şocului hipotermic, a făcut-o să retrăiască clipele groaznice din 1970. „Mi-am adus aminte de zilele şi nopţile în care am stat cu mâna pe telefon să aflu dacă trăieşte sau nu. Din fericire, acum i-au lăsat pe săteni să-i caute, iar vremurile sunt altele“.
Am încercat şi la procuratură militară, la Ministerul Transporturilor, la TAROM. Am vrut să văd dosarul. Răspunsul a fost acelaşi: «Este secret».
Căutările au început după trei zile
Teribilul accident din Apuseni, de pe 4 februarie 1970, a avut un singur supravieţuitor: orădeanul Alexandru Sarkadi. Cu genunchiul drept zdrobit şi o mână fracturată, s-a târât din epavă şi a pornit pe cursul unui fir de apă. A mers fără încetare tot restul zilei şi toată noaptea. Apoi, a fost găsit lângă cabana forestieră Scrind, din Mărgău-Cluj. „A spus că a lăsat supravieţuitori acolo, dar cei care trebuiau să-i caute au spus că nu merg acolo pentru că e ceaţă. Au vrut să meargă localnici, dar au fost opriţi de securitate şi de poliţie. Nu au avut voie să se apropie de avion. Îmi aduc aminte că l-am auzit strigând, la telefon, pe prim-secretarul de atunci, Victor Bolojan: «Mai dă-l în mă-sa de avion, că am o delegaţie din Debreţin»“, povesteşte Aurora Şinca.
Ucişi de frig
Investigaţiile au început abia a treia zi. „Un medic, prieten de familie, s-a dus cu prima echipă spre locul unde s-a prăbuşit avionul. Au găsit pe lângă cadavrele celor cu leziuni grave, şapte care au murit prin hipotermie. Soţul meu era printre cei şapte. Murise cu mâinile crispate şi cămaşa ruptă. Singurul supravieţuitor a confirmt că era viu când el plecase, descrierile pe care el le-a făcut corespundeau perfect cu ale soţului meu. Soţul meu întreba unde este, de ce ninge, de ce este în zăpadă“, spune Aurora Şinca.
Abia la câţiva ani de la producerea accidentului, Aurora Şinca a urcat până la locul prăbuşirii. Urmele tragediei nu erau şterse încă. A luat o bucată din avionul prăbuşit pe care o păstrează şi astăzi. Toate trăirile de atunci le-a aşternut pe foi şi intenţionează să publice o carte.
Pilotul e de vină
Singura concluzie a comisiei de anchetă a fost că vinovăţia îi aparţinea pilotului, colonelul Andrei Brătulescu. În condiţiile unei vizibilităţi aproape nule, deasupra Vârfului Vlădeasa, acesta nu a luat legătura cu turnul de control şi, crezând că se afla deasupra Oradei, a iniţiat manevrele de aterizare. A ras sute de brazi şi a izbit o stâncă, după care a încercat zadarnic să redreseze aparatul.
Mai puteti citi: