Zeci de percheziţii în mai multe oraşe pentru destructurarea unei reţele de trafic de ţigări. Prejudiciul estimat este de 80 de milioane de euro
0Autorităţile române au efectuat joi, 17 decembrie, 40 de percheziţii într-un dosar de contrabandă de ţigări al cărui prejudiciu estimat se ridică la 80 de milioane de euro. La descinderi au participat şi anchetatori din Spania şi Marea Britanie.
Percheziţiile sunt coordonate de DIICOT Iaşi şi au loc la sediile mai multor firme şi la locuinţele unor persoane pe raza judeţelor Bihor, Timiş, Galaţi, Constanţa, Iaşi, Bacău, Sibiu, Braşov şi în municipiul Bucureşti. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Insăectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, în cauză se derulează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, contrabandă în formă continuată şi evaziune fiscală în formă continuată.
Cazul a pornit de la două anchete declanşate, în perioada 2017-2019, la nivelul Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) şi documentate în urma cooperării internaţionale, privind o grupare de criminalitate organizată transfrontalieră. Aceasta era formată din cetăţeni români, moldoveni şi ucraineni, fiind implicată în activităţi de producere şi comercializare ilegală de ţigarete în scopul obţinerii de importante beneficii financiare ilicite. Membrii grupării au pus în funcţiune, pe teritoriul mai multor state membre ale UE, fabrici clandestine de producere şi ambalare de ţigarete. Conform raportului întocmit de OLAF, prejudiciul adus de activitatea grupării transfrontaliere se ridică la suma de peste 80 milioane de euro.
“Din cercetări a reieşit faptul că din luna mai 2019 parte din gruparea infracţională a început să funcţioneze pe teritoriul României, în sensul că administrează mai multe spaţii de depozitare a unor cantităţi mari de materiale folosite la fabricarea ţigaretelor (role de etichete, filtre de ţigarete, folie de aluminiu, hârtie de împachetat), achiziţionate din Republica Bulgaria şi Republica Moldova, care ulterior depozitării sunt transportate cu documente de transport false către state din Europa”, au transmis poliţiştii de frontieră.
În acest context, în urma sesizării penale făcută de poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, sub coordonarea procurorului învestit în cauză din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, a fost documentată activitatea infracţională a persoanelor implicate pe teritoriul ţării noastre, ca parte integrantă a celor două cazuri documentate de OLAF, în care poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră cooperau din anul 2017.
Activitatea de documentare a fost încheiată în data de 17 decembrie a.c., când poliţişti de frontieră Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Garda de Coastă, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, C.S.C.T.F.A.B.O. şi Sectorul Poliţiei de Frontieră Aeroport Sibiu, sub coordonarea procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Iaşi, împreună cu jandarmi din cadrul Brigăzii Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş" Bucureşti şi a Grupării Mobile de Jandarmi Bacău, efectuează 40 de percheziţii la sediile mai multor firme şi la locuinţele unor persoane suspecte. Vor fi puse în aplicare 50 de mandate de aducere.
Concomitent, în cadrul cazurilor OLAF, vor fi desfăşurate percheziţii pe teritoriul Ungariei şi Italiei, iar la percheziţiile efectuate pe teritoriul României asistă şi doi poliţişti din cadrul Guardia Civil din Spania. Pentru documentarea întregii activităţi infracţionale, poliţiştii de frontieră români au cooperat, la nivel internaţional, pe lângă (OLAF) şi Guardia Civil din Spania, şi cu agenţia britanică HMRC (Her Majesty’s Revenue and Customs – Vama Britanică).
Vă recomandăm să citiţi şi:
Sfidarea PNL. Va apela preşedintele Iohannis la modelul german?