VIDEO Vulnerabilităţile unuia dintre cele mai poluate oraşe din România. Raportul oficial care indică exact sursele mizeriei
0Un document care analizează calitatea aerului în municipiul Iaşi arată care sunt zonele periculoase din oraş şi ce măsuri s-ar putea lua pentru a reduce poluarea cu particule în suspensie.
Primăria Iaşi a supus spre dezbatere un important document care arată nivelul de poluare din oraş. Din planul de calitate a aerului, realizat în vederea reducerii emisiilor de particule în suspensie PM10, reiese că cele mai afectate cartiere de poluare sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Galata, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului.
„Emisiile de particule în suspensie (PM10) pe teritoriul municipiului Iaşi sunt eliberate în atmosferă în special în zonele urbane (zone locuite) şi pe platformele industriale. Odată eliberaţi în aer, poluanţii, datorită fenomenului de dispersie, pot fi transportaţi în zone diferite funcţie de condiţiile meteorologice prezente. Combinaţia nefavorabilă dispersiei, condiţiile meteorologice, topografia regiunii şi concentraţiile poluanţilor pot să ducă ladepăşirea valorilor limită, cu efecte asupra stării de sănătate umană“, se arată în Planul de calitate a aerului. Totodată, potrivit documentului, 62% din reţeaua totală de drumuri publice din municipiu este expusă poluării potenţiale cu particule în suspensie.
Principalele cauze care determină poluarea sunt traficul auto, în special traficul greu, încălzirea rezidenţială, zeci de mii de apartamente fiind încălzite cu centrale termice, şi şantierele în construcţie. Pe lângă aceste trei cauze mai sunt menţionate: creşterea populaţiei cu domiciliul în municipiul Iaşi, scăderea calitativă a spaţiilor verzi, în special din cauza parcării maşinilor, creşterea temperaturii medii anuale înregistrate în ultimii ani, dar şi starea precară a tramei stradale pe anumite sectoare ale municipiului Iaşi, relieful oraşului- în special prin valea Bahluiului. „Considerăm perioada 2010 – 2014 cea mai reprezentativă ca urmare a corelării acesteia cu creşterea parcului auto (public şi privat) şi implicit transformărilor de ordin economic, edilitar şi urbanistic care pot avea efecte asupra calităţii aerului şi implicit asupra sănătăţii populaţiei”, se arată în Planul de calitate a aerului.
Printre măsurile punctate în documentul strategic se numără- restricţionarea traficului greu, modernizarea parcului auto al Primăriei şi al instituţiilor din subordine, stimularea achiziţionării maşinilor ecologice, hibrid sau electrice, dar şi dezvoltarea infrastructurii necesare inclusiv prin construirea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă. O altă măsură menţionată în plan vizează alocarea unei benzi de circulaţie pentru transportul în comun şi promovarea utilizării acestui tip de transport.
La capitolul eficienţă energetică, specialiştii propun reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe şi a spitalelor de Recuperare şi „Dr. C. I. Parhon”, reabilitarea sistemului de termoficare şi extinderea reţelei în vederea atragerii de noi consumatori, precum şi alternative privind încălzirea locuinţelor (combustibil solid în centrale şi nu în sobe, utilizarea energiei electrice – panouri radiante).
Planul supus dezbaterii a iscat discuţii. Conf. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“, cercetător în cadrul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri LOA-SL, susţine într-un comunicat de presă: „Măsurile de scădere a poluării trebuie luate in mod dinamic şi adaptate în orice moment în funcţie de mai mulţi parametri aşa cum am menţionat în nenumărate rânduri. Străzile mizerabile, traficul haotic, traficul de aprovizionare necorelat cu traficul uşor, transportul în comun neadaptat, situaţia jalnică a unor maşini şi lipsa unor echipamente de control în timp real a poluării fiecărei maşini, lipsa unor semaforizări în funcţie de gradul de poluare, lipsa unei infrastructuri de încurajare a mersului pe bicicletă, lipsa unor echipamente care să avertizeze şoferii şi publicul asupra stării de poluare la traversarea unei anumite zone, lipsa unei hărţi interactive de avertizare în timp real a populaţiei şi ce riscuri apar la anumite momente de timp (aplicaţii smartphone), abandonarea cercetării surselor industriale, toate vor reduce drastic lansele ca Iaşul să fie mai curat. Nu este posibil, ca din nevoie de a se răspunde la o problemă atât de spinoasă, să fie mereu inventate soluţii total neadecvate. Centralele termice de apartament nu pot fi luate în calcul în mod serios pentru a rezolva poluarea Iaşului“. Acesta a făcut în primele zile din acest an mai multe măsurători în diferite zone ale oraşului. (FOTO Facebook Silviu Gurlui)
* Sursa VIDEO Facebook Silviu Gurlui
Planul de calitate a aerului supus spre avizare vizează perioada 2017-2022, dar anul de referinţă este 2014. La finalul perioadei de consultare publică, planul de calitate a aerului trebuie aprobat de Agenţia de Protecţia Mediului şi, ulterior, de Consiliul Local.