Studiu unic în România făcut în penitenciarele din cea mai săracă zonă a ţării. Ce au descoperit psihiatrii
0Specialiştii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi au realizat o cercetare în trei penitenicare din Regiunea de Nord-Est. Analiza a vizat în jur de 900 de persoane, iar jumătate dintre ele erau încarcerate.
O amplă cercetare cu privire la incidenţa tulburărilor de personalitate în rândul deţinuţilor a fost prezentată la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi. Potrivit oficialilor unităţii medicale, acesta este primul astfel de studiu în România şi a vizat deţinuţi din penitenciarele Botoşani, Iaşi şi Vaslui.
Cercetarea a pornit de la faptul că tulburările mintale reprezintă un factor important de risc pentru trecerea la actul criminal, mai ales a celui care implică violenţa manifestată împotriva altor persoane.
„Din cei 888 de subiecţi, 458 au fost deţinuţi custodiaţi în penitenciarele Botoşani, Iaşi şi Vaslui, iar 430 au fost subiecţi din lotul martor, fără probleme judiciare. Toţi subiecţii au fost selectaţi în funcţie de vârstă şi studii şi au fost împărţiţi în 3 subgrupuri: primul- grupul deţinuţilor cu Tulburări de Personalitate Severe/ Tulburări de Personalitate Non-Severe reprezentat de 202 subiecţi (28,8%); 2- grupul deţinuţilor fără Tulburări de Personalitate reprezentat de 256 subiecţi (22,7%); 3- lotul comunitar, fără probleme judiciare şi psihiatrice, reprezentat de 430 de subiecţi (48,4%)”, a explicat dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Evaluarea a arătat că „prin comparaţie cu populaţia comunitară, deţinuţii prezintă un risc mai ridicat de a comite tentative suicidare eşuate sau reuşite. De altfel, comportamentele suicidare în mediul carceral reprezentă un fenomen complex care rezultă din interacţiunea dintre caracteristicile individuale ale deţinuţilor şi caracteristicile mediului în care sunt nevoiţi să trăiască“.
Din studiu reiese că 23,2% dintre deţinuţii cu tulburări de personalitate severe şi 28,3% dintre cei cu tulburări de personalitate non-severe au provenit din familii dezorganizate. Mai mult, una din două persoane cu tulburări de personalitate non-severe au avut o copilărie nefericită, iar 41,5% dintre deţinuţii cu tulburări de personalitate severe aveau cel mult 5-8 clase sau şcoală complementară.
Şi consumul de alcool este un factor, 26,8% dintre cei cu tulburări de personalitate severe sunt frecvent consumatori de alcool, iar 63,4% dintre deţinuţii cu tulburări de personalitate severe au consumat alcool atunci când au provocat infracţiunea. Totodată, s-a constatat un consum semnificativ de droguri la cei cu tulburări de personalitate severe (30,5%) în momentul comiterii infracţiunilor. Aproximativ un sfert dintre deţinuţii recidivişti săvârşiseră cel puţin o tentativă suicidară de-a lungul vieţii.
Concluziile cercetării, realizate pe parcursul a doi ani, au fost prezentate în cea de-a treia ediţie a „Şcolii de Vară” desfăşurată la Institutul de Psihiatrie „Socola”, în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi – Disciplina Psihiatrie, Colegiul Medicilor Iaşi şi Academia de Ştiinţe Medicale – Filiala Iaşi.