Șoferița din Iași, care a omorât mai mulți muncitori în 2022, vrea reducerea pedepsei. Argumentul adus de avocatul ei
0Adina Iuliana Ghervase, șoferița care în iunie 2022, băută fiind, a pierdut controlul mașinii, a lovit o casă şi apoi s-a oprit într-un grup de angajaţi ai Citadin, ucigând patru oameni și rănind trei, a cerut zilele acestea reîncadrarea juridică a faptelor sale.
Ghervase a cerut reîncadrarea juridică a faptelor sale, cu reducerea semnificativă a pedepsei, invocând existența unei culpe a muncitorilor.
Cu toate acestea, familiile victimelor au cerut pronunțarea unei pedepse mai aspre, mergând până la condamnarea șoferiței la închisoarea pe viață, afirmând că cinci ani de închisoare pentru fiecare victimă ar fi prea puțin, scrie Ziarul de Iași.
La începutul lui 2024, Tribunalul din Iași a condamnat-o pe Adina Ghervase la 20 de ani de închisoare pentru patru fapte de omor calificat, 9 ani de închisoare pentru trei tentative la omor calificat și la trei ani de închisoare pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului, rezultând o pedeapsă finală de 24 de ani de închisoare.
Aceasta nu a contestat pedeapsa aplicată pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Ea a cerut însă schimbarea încadrării juridice a celorlalte fapte, în ucidere din culpă, respectiv vătămare corporală din culpă, ce rezulta cu reducerea pedepsei
Dacă schimbările cerute erau acceptate, chiar aplicându-se pedepsele maxime, condamnarea finală ar fi scăzut de la 24 de ani de închisoare la mai puțin de 10 ani de detenție.
Avocatul său subliniază că faptele nu ar fi fost comise cu intenție indirectă, ci prin culpă cu prevedere. Juridic, diferența este majoră, iar tratamentul aplicat de judecători, net diferențiat.
Avocatul șoferiței invocă faptul că lucrarea nu era semnalizată corespunzător
Pentru a arăta că nu fusese vorba de o intenție, fie și indirectă, de a ucide, apărătorul Adinei Ghervase a invocat o parte din circumstanțele faptei. Șoferița își condusese mașina la o oră târzie, cu trafic redus, pe un sector de drum pe care îl cunoștea foarte bine.
Exceptând alcoolul și viteza excesivă, ea nu încălcase în noaptea respectivă nicio altă normă rutieră. Când îi văzuse pe muncitori, ar fi încercat să frâneze și a virat la dreapta, dar timpul fusese prea scurt.
Reacționase, dar o făcuse târziu, aceasta însă din cauza faptului că lucrarea nu era semnalizată corespunzător. O parte a culpei revenea astfel muncitorilor, care ar fi fost neglijenți în semnalizarea lucrării.
„Nu doar inculpata este răspunzătoare pentru accidentul produs, ci culpa sa se regăsește în concurs cu culpa persoanelor fizice și juridice răspunzătoare în mod direct de semnalizarea corespunzătoare a lucrării”, era concluzia apelului.
Interpretarea dată circumstanțelor faptei de avocatul apărării a fost respinsă ferm de magistrații Curții de Apel.
„Apărările inculpatei nu pot fi primite deoarece riscul creat prin conducerea cu o viteză de aproximativ trei ori mai mare decât limita maximă prevăzută de lege pentru acel sector de drum și sub influența băuturilor alcoolice nu putea fi acoperit prin împrejurările invocate”, au apreciat magistrații.
Despre muncitori, judecătorii au precizat că șantierul consta într-o simplă ridicare de canal, era semnalizat cu patru conuri reflectorizante, toți muncitorii aveau veste, iar iluminatul public funcționa normal.
Nu fusese montată și o barieră reflectorizantă, dar amplasamentul era suficient de vizibil încât 24 de mașini să fi trecut înaintea Adinei Ghervase pe acolo fără vreun incident.
Ce despăbubiri au acceptat magistrații
Curtea de Apel a acceptat doar majorarea daunelor morale plătite către două părți civile.
Unuia dintre muncitorii grav răniți, care avusese nevoie de patru luni de îngrijiri medicale, rămăsese fără splină și ajunsese în situația de a trebui ajutat pentru desfășurarea unor activități curente, urmează să i se achite despăgubiri de 80.000 de euro, față de 60.000 de euro cât se stabilise în primă instanță.
Fratele unuia dintre cei decedați va primi 100.000 euro, față de 75.000 euro inițial. Judecătorii au luat în calcul faptul că, persoană cu handicap fiind, rămăsese fără sprijinul obișnuit din partea fratelui său.
Magistrații au acceptat și acordarea unor daune morale de câte 3.000 de euro celor doi nepoței ai unuia dintre muncitorii uciși. Decizia Curții de Apel este definitivă.
Față de un maxim de 25 de ani de închisoare pentru omor calificat, Tribunalul aplicase 20 de ani.