Şofer achitat după ce a zdrobit cu TIR-ul un pieton. De ce a fost găsit nevinovat deşi a depăşit viteza legală

Judecătorii din Iaşi au considerat că un şofer acuzat de ucidere din culpă în urma unui accident rutier mortal nu poate fi condamnat deoarece vina i-a aparţinut exclusiv victimei. Dumitru Alin M. a fost judecat în ultimii ani, perioadă în care au fost efectuate mai multe expertize şi experimente judiciare referitoare la accidentul în care a fost implicat.

Dumitru Alin M este şoferul profesionist şi a fost judecat pentru un accident mortal ce a avut loc pe 8 decembrie 2015, pe DE 583, între Valea Lupului şi Leţcani, pe sensul de mers spre Târgu Frumos. El conducea un autotren marca Scania, care a strivit un bărbat care a traversat neregulamentar.

Acci­den­tul a avut loc aproape de ora 7.00, când victima, în vârstă de 47 de ani, se întorcea cu un alt băr­bat de la o fermă. La un moment dat, victima a coborât din maşină pentru a merge la un bar situat în partea opusă a DE 583. Porţiunea prin care a vrut băr­batul să traverseze avea o limitare de viteză de 60 de km/h, victima intrând pe drumul european fără a se asigura, în condiţiile în care purta haine negre, afară era întuneric, iar iluminatul public încă nu fusese pornit.

Victima a ajuns la axul drumului şi s-a oprit, vehicule care veneau dinspre Leţcani frânând brusc pentru a nu-l lovi. În loc să îşi continue traversarea neregulamentară, victima a făcut un pas înapoi şi a fost lovit violent de autotrenul condus de inculpat.

Judecătorii au considerat că şoferul nu şi-a dat seama că a lovit o persoană, el oprind abia când a văzut, în oglinzile retrovizoare, că maşinile din spatele său fuseseră oprite. Audiat, şoferul a spus că a crezut că i-a explodat un pneu atunci când a lovit victima.

Experimentele judiciare l-au salvat pe şofer

Autorităţile au efectuat o ex­per­tiză care a relevat că şoferul conducea cu 62 de km/h. O altă expertiză a fost efectuată şi în instanţă, judecătorii dorind să afle care ar fi fost viteza maximă cu care şoferul trebuia să circule pentru a putea observa pietonul.

„Deoarece nu spaţiul de vizibilitate (pe întuneric, la lumina fa­rurilor) depinde de viteza de de­plasare ci viteza de deplasare trebuie adaptată funcţie de spa­ţiu de vizibilitate, în cazul concret, singura valoare a vitezei care permitea evitarea impactului era «0»“, se arată în expertiză.

Expertul a continuat experimentul şi a arătat că, în condiţii de întuneric, dacă două maşini merg cu luminile de întâlnire aprinse, spaţiul de vizibilitate se reduce la 20-25 de metri. Ca să poată opri un autotren pe această suprafaţă, şoferul ar fi trebuit să conducă cu 33-39 de km/h.

Magistraţii au concluzionat că vina accidentului i-a revenit exclusiv pietonului, cu toate că şoferul a depăşit uşor viteza legală în zonă. „Nu poate fi admis a se pre­tinde conducătorilor auto să circule pe un drum european, în a­fara localităţii, la o oră când tra­ficul este unul semnificativ, cu o viteză de 33-39 km/h, pentru a preîntâmpina eventuala apariţie a unor pietoni pe suprafaţa caro­sabilă, întrucât ar însemna blocarea efectivă a circulaţiei pe aceste drumuri şi ar constitui în acelaşi timp o încălcare a obli­gaţiei de a asigura fluenţa traficului“, a precizat judecătorul.