Secretele Europei Libere spuse la Iaşi
0Jurnaliştii au vorbit despre presiunile exercitate de Securitate. Creată în 1949 de către CIA, instituţia media a contribuit la şubrezirea regimului comunist. Metodele folosite împotriva jurnaliştilor au implicat atentate cu bombă şi asasinate.
Cele mai zbuciumate momente ale istoriei recente au fost trăite de ieşeni alături de jurnaliştii de la „Europa Liberă“, pe calea eterului. „Stăteam închis în casă cu un prieten de-al meu şi ascultam seară de seară emisiunile. Căutam să aflu ştiri despre schimbările care se petreceau sub Cortina de Fier. N-am crezut niciodată în viitorul comunismului“, a povestit Corneliu Grumezea, ieşean de 72 de ani, care a ascultat radioul din 1954.
Citeşte şi:
Afla ştirile lumii la radioul ascuns de comunişti
Jurnaliştii de la secţia în limba română a radioului s-au detaşat de presiunile exercitate de Securitate pentru a-şi putea face meseria cât mai profesionist.
„Pe atunci nu aveam destule informaţii pentru a face legătura dintre diferitele atacuri şi secţia noastră. De pildă, nu aveam niciun indiciu că atacul lui Carlos Şacalul din 1981 era îndreptat împotriva noastră, pentru că pusese bomba în dreptul redacţiei cehe. Evident, mai târziu am aflat adevărul“, a afirmat Liviu Tofan, fost director adjunct al postului Europa Liberă.
Nici bătaia pe care securiştii o aplicaseră Monicăi Lovinescu şi asasinarea jurnalistului Cornel Chiriac din anul 1975 nu au putut împiedica oprirea emisiei. „Nu cred că asasinarea lui Cornel Chiriac a fost aşa cum ne-a fost prezentată: un tânăr de 17 ani, cu probleme psihice, care a vrut să-l jefuiască. Cineva care vrea să-ţi ia banii nu te înjunghie de 17 ori mortal. Cred că a fost «pregătit» pentru acest lucru“, a adăugat Liviu Tofan, la întâlnirea cu studenţii de la Centrul de Studii asupra Comunismului de la Universitatea „Cuza“.
„Europa liberă, aici!“ este o campanie naţională pentru strângerea de fonduri destinate înfiinţării unui centru de cercetare şi documentare „Europa Liberă“ la Bucureşti. Demersul aparţine Institutului Român de Istorie Recentă, care şi-a propus să recupereze şi să transpună în format digital arhiva postului românesc, care se află în California. În SUA se află 3.500 de benzi înregistrate şi 600.000 de pagini cu transcrierea emisiunilor de radio. Cei care vor să se alăture demersului pot dona doi euro prin SMS la 8820.