Regele fierului vechi ajuns falit. Prăbuşirea spectaculoasă a imperiului unui milionar român

Proprietăţile milionarului ieşean Constantin Comănescu sunt vândute bucată cu bucată, iar cele mai importante companii din portofoliu se apropie cu paşi repezi de faliment. Valoarea datoriilor ce trebuie restituite băncilor şi celorlalţi creditori depăşeşte suma de 286 milioane lei.

O prezenţă constantă în topurile celor mai bogaţi români până nu demult, cu o avere de 60 – 70 milioane de euro, omul de afaceri ieşean Constantin Comănescu îşi vede agoniseala de-o viaţă vândută bucată cu bucată. În vremea în care afacerile îi mergeau ca pe roate, Comănescu era un personaj influent şi în legături strânse cu mediul politic sau administrativ local, figurând inclusiv pe lista afaceriştilor care au sponsorizat echipa locală de fotbal. Majoritatea firmelor pe care le deţine sunt intrate în insolvenţă sau faliment, astfel că terenurile şi clădirile pe care le-a achiziţionat în timp în toată ţara cu ajutorul unor credite bancare sunt scoase acum la vânzare chiar şi cu jumătate din preţul de piaţă. 

Comănescu şi-a creat „imperiul” de firme în jurul companiilor Remat SA, specializată pe colectarea şi prelucrarea materialelor reciclabile şi Com Beton SA, o cunocută firmă de construcţii. Alături de cele două companii, Comănescu mai are societăţi, singur sau alături de cei doi fii ai săi, care activează în domenii de business ca agricultura, producţia de vin sau imobiliare. În cazul Remat, societate ce are de restituit creditorilor circa 150 milioane lei, Tribunalul Iaşi a dispus intrarea în faliment în luna iulie a acestui an. De partea cealaltă, raportul privind intrarea în faliment a companiei Com Beton, cu datorii totale de 136 milioane lei, a fost depus la instanţă, termen pentru pronunţare fiind stabilit pentru data de 14 decembrie.

Anul 2014 a fost cel mai greu pentru omul de afaceri, deoarece nu mai reuşea să facă faţă ratelor pe care le avea de plătit către bănci, astfel că a încercat să se redreseze cu ajutorul facilităţilor oferite de legea insolvenţei, care permite plata creditorilor printr-un grafic de plăţi. Pentru cele două mari companii ale sale, omul de afaceri a realizat două planuri de reorganizare, însă reprezentanţii băncilor nu au fost mulţumiţi de sumele pe care le-ar fi primit, motiv pentru care au votat împotrivă. De fapt, Comănescu pune declinul întregului grup de firme pe seama evoluţiei schimbului valutar, care l-a îndatorat neaşteptat de mult faţă de bănci. „Din calculele noastre rezultă că în perioada 2008 – 2014, grupul de firme, în special Com Beton şi Remat, a plătit dobânzi, comisioane şi rate de aproximativ 16 milioane de euro, reprezentând aproape 85% din suma totală creditată. Această situaţie, începută în 2009, s-a menţinut şi la data deschiderii procedurii de insolvenţă a societăţii noastre, afectând gradul de îndatorare atât al societăţii, cât şi al întregului grup de firme. În plus, începând cu august 2008, preţul la materia primă colectată a scăzut de la 550 – 580 dolari la 150 – 180 dolari în doar două luni şi i-a scăzut valoarea stocurilor cu 5 milioane dolari”, a scris Comănescu în planul de reorganizare a firmei Remat.

Firmele concurente stau „la pândă”

Compania Remat a fost înfiinţată de Comănescu în 1991 şi în iunie 2014, când a intrat în concordat preventiv, avea 28 de centre de prelucrare a fierului vechi. Centrul activ de reciclare de la Iaşi are o capacitate de prelucrare şi procesare materiale reciclabile de 40.000 tone /lună, însă în prezent procesează doar 5.000 de tone, planul fiind de a creşte cantitatea la măcar 10.000 de tone. Insolvenţa l-a obligat pe Comănescu să închidă 21 de centre de colectare, iar 8 din acestea au fost ulterior închiriate către foşti angajaţi. 

Firme de acelaşi profil cu al firmei Remat urmăresc acum licitaţiile organizate de lichidatorul companiei ieşene şi îşi dezvoltă business-urile pe scheletul afacerii care l-a îmbogăţit pe Comănescu. Recycle Internaţional a cumpărat cu 473.000 lei fără TVA o proprietate imobiliară deţinută de Comănescu la Chitila, în judeţul Ilfov, iar o altă firmă de profil, Claus Service SRL, a cumpărat cu peste 965.000 lei fără TVA punctul de lucru pe care Remat îl avea în Cluj Napoca. Totodată, în aceste zile, aceeaşi firmă Recycle International a oferit 1,45 milioane lei pentru a cumpăra clădirea care adăposteşte majoritatea firmelor lui Comănescu.

Cealaltă mare companie din grupul de firme al lui Comănescu, Com Beton, a fost înfiinţată în 1994 şi, după 20 de ani de activitate neîntreruptă, a intrat în insolvenţă. Insolvenţa Com Beton a fost mai mult o urmare a intrării în incapacitate de plată a companiei Remat, acţionar majoritar la firma de construcţii. În primă fază, Banca Comercială Română a obţinut executarea silită a firmei Remat în iunie 2014, când conturile i-au fost blocate, iar Com Beton fiind co-debitor a fost afectată. Prin plan, Comănescu a promis să achite creanţe de peste 80 milioane lei din vânzare de active şi activitatea desfăşurată, în cazul unei vânzări forţate spunând că se pot obţine doar 69,5 milioane lei. Creditorii nu au fost de acord şi au infirmat planul de reorganizare, însă hotărârea acestora a fost contestată de Comănescu.