Podul de şpăgi de peste Prut: negocieri ca la piaţă la Albiţa. Unii angajaţi dădeau rest la banii primiţi mită, alţii stingeau lumina când li se acordau „atenţii”
0Cei 17 vameşi de la Albiţa acuzaţi de corupţie rămân după gratii au decis, ieri, judecătorii Curţii de Apel Iaşi. În propunerea de arestare procurorii vorbesc despre o aşa-zisă “lăcomie” a celor implicaţi.
Angajaţii de la Vama Albiţa (judeţul Vaslui) nu au avut parte de clemenţă nici la Curtea de Apel Iaşi acolo unde ieri s-a judecat recursul la arestarea preventivă luată în urmă cu câteva zile la Vaslui. În ciuda insistenţelor avocaţilor şi ale motivelor invocate de aceştia pentru ca vameşii să fie eliberaţi, completul condus de judecătorul ieşean Dan Anton a respins toate cele 17 recursuri intentate de vameşi, aceştia urmând fi cercetaţi pentru următoare 29 de zile din spatele gratiilor.
În propunerea de arestare preventivă a celor 17 vameşi, obţinută de “Adevărul”, apar detalii picante despre modul în care se lua mită la Vama Albiţa. Potrivit documentului citat, în aproape jumătate de an, cât a fost infiltrat un investigator acolo, nu a existat tranzitare a graniţei înspre sau dinspre Republica Moldova fără ca vameşii să nu fi solicitat “atenţii”.
Procurorii mai vorbesc şi despre o “lăcomie” a angajaţilor de la Albiţa care erau dispuşi şi pentru sume modice să controleze formal coletele ce treceau graniţa. “Inculpaţii efectuau formal sau nu efectuau niciun fel de contrl vamal creând astfel posibilitatea scoaterii din ţară a unor bunuri furate sau de patrimoniu ori a introducerii în ţară de bunuri periculoase sau interzise la deţinere, comportament motivat exclusiv de considerente de lăcomie şi îmbogăţire facilă (notorii în rândul acestei categorii profesionale)”, se arată în documentul citat.
Efectul percheziţiilor din 2011
Procurorii mai spun că vameşii de la Albiţa erau împărţiţi în două categorii: cei care îşi mascau prin diferite metode intenţia de a lua şpagă şi cei care nu se fereau şi cereau în mod direct diferite sume de bani.
“Urmare probabil a acţiunii DNA din anul 2011 (ce i-a vizat exclusiv pe poliţiştii de frontieră), lucrătorii vamali şi poliţiştii din Vama Albiţa s-au manifestat cu prudenţă în a-i pretinde în mod explicit sume de bani cu titlu de mită, adoptând un comportament disimulat pentru a-şi exprima pretenţiile băneşti: gestică, mimică, folosirea de expresii cu subînţeles, notarea sumelor de bani solicitate pe coli de hârtie, stingerea luminii în momentul remiterii banilor”, au mai spus anchetatorii în documentul citat. Despre ceilalţi vameşi, care cereau bani fără ocolişuri, procurorii spun că “sfidau orice mijloc de autoprotecţie” şi că negociau şpăgile “ca la piaţă”, dând şi rest atunci când era nevoie.
Pe lista celor arestaţi se află şi Cristina Gînju, fosta şefă a Vămii Iaşi. În timpul audierilor, aceasta, alături de alte două învinuite, Magdalena Coşniţă şi Lenuţa Tiron, au dat declaraţii din care rezultă că la Vama Albiţa “exista cutuma, unanim cunoscută şi acceptată de lucrătorii vamali, să fie pretinse şi primite diferite sume de bani, care erau diferite ca şi cuantum în funcţie de cantitatea de marfă transportată”, se arată în încheierea de şedinţă a Tribunalului Vaslui, prin care s-a dispus arestarea preventivă. În acelaşi document se mai arată ca în casa unuia dintre vameşi s-au găsit sume de bani în euro, dolari, lei moldoveneşti, RON sau zloţi.
Pe aceeaşi temă:
Procesul şpăgilor de la vama Moraviţa începe după mai bine de un an de la descinderile cu elicoptere
UPDATE Şeful Vămii Călăraşi, scos din casă de mascaţi. Ion Voicu, dus la birou pentru percheziţii