Omul care i-a imputat făţiş lui Ceauşescu dezastrul din 4 martie 1977: „Aţi suprimat elemente de rezistenţă şi stâlpi“
0Inginerul ieşean Marin Gheorghe Nicolae, unul dintre constructorii români celebri din perioada regimului comunist, a relatat detalii de la o întâlnire istorică, la care a fost martor pe 5 martie 1977, a doua zi după cutremurul care a devastat Bucureştiul.
Conform datelor provenite din arhivele Comitetul Judetean PCR Iasi, pe 4 martie 1977 au murit la Iaşi 4 persoane dintre cele 1.578 de victime umane contabilizate la nivelul întregii ţări. Aceleaşi arhive menţionează că au existat 204 răniţi, dintre care 104 au necesitat spitalizare (la nivel naţional au fost 11.275 de raniţi).
Aceleaşi rapoarte menţionează că pagubele contabilizate la nivelul judeţului Iaşi s-au ridicat la 53,3 milioane de dolari, în condiţiile în care, la nivel naţional, au fost stabilite la 2 miliarde de dolari. Au fost distruse în jur de 4.000 de clădiri în judeţul Iaşi, iar Ion Iliescu, care ocupa pe atunci funcţia de prim-secetar la Iaşi, a demarat în forţă planul de sistematizare.
Unul dintre inginerii-şefi care au lucrat intens atunci la planul de reconstrucţie a oraşului a fost Marin Gheorghe Nicolae, şeful fostului Trust de Construcţii, considerat unul dintre cei mai buni specialişti români în structuri de rezistenţă.
Această ultimă calitate l-a adus martor la o discuţie istorică, la care au participat, printre alţii, şeful statului - Nicolae Ceauşescu, Charles Richter - autorul celebrului sistem de măsurare a intensităţii seismelor, şi Emil Prager - unul dintre cei mai celebri ingineri români din secolul XX.
”În 1977 lucram ca şef de şantier la Taşca, iar în noaptea aceea, pe 4 martie, la ora 21.22, toată lumea a venit să mă întrebe ce s-a întâmplat. Mircea Georgescu, Ministrul Calităţii mi-a spus că a doua zi trebuie să fiu la Bucureşti, unde aveam o întâlnire cu Charles Richter, delegatul Statelor Unite şi care a adus un cadou, un dizpozitiv de selectare a carotei din fragmente de beton armat. Delegaţia a fost întâmpinată de preşedintele ţării, de Ministrul Calităţii, profesori universitari de la Timişoara, Iaşi, Cluj. Atunci, Ing. Emil Prager i-a spus lui Nicolae Ceuşescu că administraţia ţării este vinovată deoarece a suprimat elemente de subzistenţă, stâlpi, pentru mărirea sălilor de şedinţă”, a povestit Marin Gheorghe Nicolae (foto dreapta), în cadrul unei întâlniri organizate de Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi.
Inginerul Emil Prager (1888-1985) s-a implicat activ în planul de reconstrucţie demarat ulterior de autorităţi, după ce a participat la întâlniri cu seismologi japonezi, americani şi ruşi convocaţi la Bucureşti.
S-a făcut remarcat în special datorită iniţiativei de a folosi în premieră betonul armat în construcţiile din România.
Emil Prager a construit Palatul Regal al României, Palatul Foişor din Sinaia, Palatul Ministerului de Interne, Academia Militară, Biblioteca Universitară din Iaşi, Spitalul Elias. A refăcut, fără să ceară vreun ban de la stat, cupola Ateneului Român, distrusă în război. A construit catedrala din Hunedoara, calea ferată dintre Ploieşti şi Târgovişte, un tronson feroviar între Bumbeşti şi Livezeni, fabrica de cauciucuri de la Floreşti, termocentrale, ţesătorii, silozuri, şosele în Ilfov, Argeş, Prahova şi Bacău.
Mai puteţi citi:
Ce blocuri din Iaşi se pot prăbuşi la un cutremur de peste 7 grade Richter
Lista blocurilor din Iaşi care s-ar prăbuşi în cazul unui cutremur
Ieşenii care „creează“ cutremure în laborator
Cel mai sigur bloc din România a fost construit la Iaşi
Casa anti-cutremur, inventată de ieşeni