„Moştenirea“ evreiască şi comunistă, pe harta turistică a Iaşiului. Oraşul celor 7 coline, în 7 trasee tematice unice în ţară
0Cei care ajung în capitala Moldovei au la dispoziţie, din această săptămână, o nouă modalitate de a cunoaşte oraşul. Un proiect gândit de studenţii de la Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi propune 7 trasee turistice tematice, care includ obiective istorice, culturale, dar şi de agrement.
Sub sloganul „Inspirat de studenţi“, la începutul primăverii, Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi a lansat proiectul Interface-Is. Tinerii ieşeni au gândit 7 trasee tematice prezentate prin hărţi interactive şi pliante. Practic, turiştii, în funcţie de preferinţe, pot alege dintre traseul unirii, al artelor, al comunismului, al pelerinului, cel evreiesc, cel romantic sau cel activ.
„Proiectul nostru s-a derulat pe patru luni. Am avut un sprijin puternic din partea unor arhitecţi ieşeni. Noi am venit să acoperim o nevoie exprimată de agenţiile de turism din Iaşi: aceea de a crea nişte trasee turistice urbane care definesc oraşul“, a transmis lect. univ. dr. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie Iaşi.
Astfel, cine alege să parcurgă „traseul Unirii“ poate vizita 10 obiective, pornind din Piaţa Unirii, Muzeul Unirii, spre Copou pe la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ la Universitatea „Al. I. Cuza“şi muzeul acesteia, apoi la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, Casa Cantacuzino (Palatul Copiilor), Mănăstirea Trei Ierarhi şi Muzeul de Istorie Naturală. „Am pus acest traseu primul pentru că bazele României moderne s-au pus la Iaşi. O altă cerinţă din partea turiştilor străini este de a le explica şi arăta urmele comunismului. O altă perioadă care trebuie dezvăluită tuturor este cea legată de prezenţa populaţiei evreieşti la Iaşi“, a explicat Mihai Bulai.
Sub sloganul „Aminitiri din Epoca de Aur“, „traseul comunismului“ porneşte din Centrul Civic. „Din punct de vedere urbanistic, zona Bulevardului Anastasie Panu, cunoscută drept Centrul Civic, s-a reconfigurat fundamental în perioada 1968-1989. Aici sunt dispuse funcţiuni contrastante legate nefiresc de locuinţe colective: Casa Pătrată – sediu administrativ, Teatrul Luceafărul, Hotelul şi Magazinul Moldova, Palatul de Justiţie, Hala Centrală“, explică realizatorii proiectului. Traseul mai ajunge la Casa Pătrată, în Piaţa Unirii, la Casa de Cultură a Studenţilor, dar şi la Casa Conachi, fostul sediu al Securităţii şi la sediul Academiei Române.
Pe „traseul evreiesc“, turiştii află despre prima sinagogă din România, dar pornesc pe urmele evreilor din Gara Iaşi: „în 29-30 iunie 1941, aproape 4.000 de evrei au fost încolonaţi spre Gară şi încărcaţi în vagoane de marfă către Târgu Frumos şi Călăraşi, în condiţii subumane“.
„Traseul pelerinului“ porneşte în „Oraşul celor 100 de biserici“ de la Biserica Banu şi se opreşte la Ansamblul Episcopal Catolic de pe bulevarul Ştefan cel Mare. „Traseul activ“ oferă posibilitatea traversării celor 7 coline ale Iaşului pe bicicletă, pe o lungime de aproximativ 60 kilometri: „Traseul activ îmbină relaxarea activă cu descoperirea moştenirii istorice. Pe cele şapte coline ale Iaşului vom întâlni mănăstiri fortificate, muzee, păduri care îndeamnă la activităţi diverse (mountain biking, escaladă, aventură, paintball, airsoft, alergare), dar şi viaţă rurală, vii şi degustări de vinuri“.
Pe „traseul artelor“, turiştii pot alege să viziteze galeriile de artă şi instituţiile de spectacole ale Iaşului. Cel de-al şaptelea traseu, „traseul romantic“, pleacă de la Casa Dosoftei şi se încheie la Palatul Cantacuzino, actuala Stare Civilă. Reprezentanţii Primăriei Iaşi au anunţat că aceste trasee vor fi incluse în strategie de turism a municipiului.
Echipa care a lucrat la proiectul de la Iaşi
Iaşul devine treptat un punct de interes pentru turişti. Din datelor raportate de Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, în cursul lui 2016 sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 298.589 persoane, în creştere cu 21,1% faţă de 2015. Cei mai mulţi turişti au fost români, respectiv 83%, în timp ce ponderea vizitatorilor străini a ajuns la 17%. „Pe tipuri de structuri de primire turistică, sosirile în hoteluri deţin 84,0% din totalul sosirilor, iar pe categorii de clasificare a structurilor de primire turistică, categoria «3 stele» deţine 46,1% din total sosiri“, reiese din analiza statisticienilor ieşeni.
Citeşte şi: