Mii de credincioşi prezenţi la beatificarea episcopului Anton Durcovici. Este prezent şi Victor Ponta
0Aproximativ 15.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la Iaşi, pentru a participa la ceremonia de beatificare a unui episcop martir. Grupul oamenilor politici prezenţi la eveniment este condus de premier.
Peste 15.000 de persoane participă, astăzi, la Iaşi, la ceremonia de beatificare a episcopului martir Anton Durcovici. Printre cei prezenţi se află şi premierul Victor Ponta, alături de soţia sa.
Potrivit Mediafax, ceremonia, care a început în jurul orei 11.00, are loc pe Stadionul "Emil Alexandrescu" din Iaşi, slujba fiind oficiată de mai mulţi episcopi, dar şi de cardinalul Angelo Amato, trimis al Papei Francisc.
În timpul slujbei, episcopul martir Anton Durcovici a fost proclamat oficial „Fericit“, fiind citit decretul semnat de Papa Francisc la Vatican.
Evenimentul beneficiază are parte de prezenţa mai multor oameni politici importanţi, printre care premierul Victor Ponta, soţia sa, Daciana, vicepremierul Liviu Dragnea, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, şeful Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei şi prefectul Romeo Olteanu.
Stadionul, unde sunt instalate două monitoare uriaşe, este arhiplin, iar credincioşii stau chiar şi pe scări.
Ceremonia de beatificare este cea de-a doua organizată în România în ultimii ani, după beatificarea monseniorului Vladimir Ghika, anul trecut, la Bucureşti. Decretul de beatificare a episcopului de Iaşi Anton Durcovici a fost semnat în luna noiembrie a anului trecut de către Papa Francisc, după un proces care a durat 18 ani. Oficial, acesta a fost ridicat la rangul de Fericit, ceea ce înseamnă că va fi trecut în calendarul Diecezei locale, în 10 decembrie, ziua morţii sale, şi va fi recunoscut pe teritoriul României.
Monseniorul Anton Durcovici a fost episcop de Iaşi în anii de după cel de-al doilea război mondial şi a fost arestat în 1949 pentru că ar fi fost "o piedică în drumul spre comunism" şi pentru opoziţia făţişă pe care o avea faţă de regim.
Acesta a murit în 10 decembrie 1951, după ce a petrecut doi ani şi jumătate în închisorile din Jilava, unde a fost închis iniţial, şi Sighet. Acolo a fost supus interogatoriilor, bătut, înfometat, însă din mărturiile celor care au fost închişi alături de el a reieşit că nu a renunţat la credinţă şi nu a dezvăluit nimic interogatorilor. Monseniorul a murit singur în celulă, la izolare, iar trupul său a fost scos noaptea din cimitir cu o căruţă cu care era transportat gunoiul. Locul exact din cimitirul Sighet în care este îngropat monseniorul nu este cunoscut nici până în prezent.