Ingredientele secrete ale delicioasei plăcinte poale-n brâu. Cum se prepară ca la carte o „coptură” moldovenească
0Povestea plăcintei „poale-n brâu” a fost ţesută în Moldova şi a fost transmisă la gura sobei, din generaţie în generaţie. Spre deosebire de alivancă, o altă „coptură” specifică zonei, dar care astăzi este mai puţin cunoscută, plăcintele „poale-n brâu” sunt încă o carte de vizită pentru gospodinele moldovence.
Pentru a obţine nişte plăcinte ca la carte, potrivit lui Costăchel, sunt necesare următoarele ingredinte: ½ kg de făină, 3 ouă, 200 de gr de unt, o lingură rasă de zahăr, sare, trei-patru sute gr de lapte şi chiar mai mult (cât suge aluatul), drojdie proaspătă de mărimea unei nuci.
Prepararea plăcintei începe cu topirea drojdiei într-un recipient în care se toarnă o lingură sau două de apă călduţă. Compoziţia se amestecă apoi cu o lingură de făină şi una de zahăr şi se lasă la crescut 20 de minute. Pe urmă se pune restul făinii într-un castron mai mare în care se toarnă la mijloc drojdia, laptele cald, gălbenuşurile, sarea şi zahărul. Compoziţia se amestecă bine şi apoi începe frământatul. După zece minute se toarnă încet untul topit, „călduţ, nu fierbinte”, frământând într-una.
Când se termină untul, compoziţia se acoperă cu un şervet gros şi se lasă la crescut o oră şi jumătate.Apoi se unge o tavă cu unt fierbinte, iar aluatul - făcut sul - se taie în bucăţi de mărimea unei bile de biliard. În cele din urmă, aluatul se întinde cu sucitorul şi se pune la mijloc brânză de oi „grasă şi frământată”. Costăchel arată că la ½ kg de brânză se pun două ouă întregi. Marginile aluatului se adună, mai apoi, „ca nişte falduri” şi se mai lasă 15-20 de minute la crescut. La final, plăcintele se ung cu ou şi se lasă la foc potrivit jumătate de oră.
„În Moldova, plăcintele poale-n brâu se servesc şi ca gustare sau pretext pentru un pahar de vin, şi la masă, ori la început - uneori şi cu smântână pusă la îndemână - ori/şi la sfârşit, presărate cu zahăr pudră, eventual şi cu miere alături, dar atunci brânza de oaie este uneori înlocuită, parţial, cu brânză de vaci, caz în care unii mai adaugă şi puţin zahăr în umplutură. Cât despre vin, dacă sunt sărate, va merge cam orice alb sec sau chiar rose aşijderea. Dacă însă devin desert, atunci şi vinul se schimbă, de pildă într-o Tămâioasă sau Busuioacă”, subliniază cunoscutul bucătar ieşean.
Plăcintele „poale-n brâu” au căpătat acest nume pentru că gospodinele care le pregăteau îşi ridicau poalele catrinţelor şi le puneau la brâu.
Citeşte şi:
Clătite la cuptor cu şuncă şi caşcaval