Ieşeanul care ieftineşte căldura
0Cei branşaţi la sistemul centralizat de încălzire ar putea scăpa de facturile prea mari
Alexandru Stănilă, profesor la Universitatea Tehnică „Ghe. Asachi“, ar putea fi salvarea ieşenilor care mai depind încă de sistemul centralizat de încălzire. El este unul dintre reprezentanţii naţionali ai unei companii germane care se ocupă cu implementarea modalităţilor alternative de încălzire.
Ideea care ar putea salva Iaşiul este simplă: în locul Centralei Electrice de Termoficare (CET) ar putea fi adaptat un sistem de încălzire pe bază de peleţi organici. Beneficiile nu ar cuprinde doar reducerea la jumătate a facturilor, ci şi eliminarea emisiilor de dioxid de carbon. „Tipul acesta de centrale, pe bază de peleţi ecologici, din deşeuri organice fără emisii este nou în România. Tehnologia va fi prezentată pentru prima dată sâmbăta aceasta la Bucureşti, în cadrul unui congres naţional“, a explicat profesorul Stănilă.
Diferenţa dintre acest sistem şi restul alternativelor la încălzire este, conform profesorului, faptul că ieşenii nu ar trebui să scoată niciun ban din buzunar pentru implementarea acestuia.
„Finanţarea pentru introducerea acestui tip de centrală este nerambursabilă şi, mai mult, vine direct către beneficiar, nu mai trebuie să treacă prin organisme intermediare“, susţine profesorul. La Iaşi, dacă ideea va fi agreată de reprezentanţii municipalităţii, cu care profesorul a vorbit deja, sistemul ar putea fi folosit şi instalat chiar în sediul CET pentru a deservi întregul oraş.
Preţul gigacaloriei ar scădea la jumătate
Cu toate că în prealabil trebuie întocmit un studiu de fezabilitate, unele din echipamentele deja existente în incinta CET ar putea fi adaptate şi reutilizate. „Trebuie văzut la CET ce poate fi utilizat. Aici investiţia poate fi chiar mai mică deoarece există deja spaţiile de depozitare şi benzile de transport. Riscul pe care îl are orice primărie care ar vrea să implementeze un astfel de sistem de încălzire este zero“, spune Alexandru Stănilă.
Astfel, dacă în prezent preţul de producţie a unei gigacalorii este de 320 de lei, iniţiativa profesorului ieşean l-ar putea reduce la doar 150 de lei. „Având în vedere că la nivel naţional implementarea colectării de masă organică reziduală este în fază incipientă, compania Egee, cu care colaborez, asigură materia primă, sub formă de peleţi organici, cu o putere calorică de 4,5 kilowaţi pe kilogram, pentru producerea energiei la preţuri foarte mici, de 9 eurocenţi pe kilogram constant, pe toată perioada derulării contractelor de colaborare“, explică profesorul.