Doctor: „Plec din ţară ca să nu mor de foame“
0Are dublă specializare, 20 de ani de vechime în munca lângă bolnavi şi mii de ore de gardă. Nimic nu-l scapă însă de foamete.
După 20 de ani de experienţă în practica medicinii interne, doctorul a început să-şi facă socotelile şi să caute un loc
de muncă în străinătate.
Medicul Gabriel Popescu, în vârstă de 43 de ani, a investit timp şi bani în educaţia sa. A ajuns medic primar de familie şi rezident în ultimul an în medicina de urgenţă. Munceşte câte 12 ore pe zi şi se împarte între Spitalul din Piatra Neamţ, unde are domiciliul, şi gărzile de la Iaşi, de la Spitalul de Urgenţe „Sf. Ioan“ şi de la cel de Neurochirurgie.
Mai urmăreşte şi:
Dascăl disperat: „Cât să mai strâng cureaua?“
Iaşi: 1,6 lei pe zi pentru fiecare copil crescut
Cu părere de rău se gândeşte că trebuie să plece în străinătate pentru a supravieţui şi pentru a le asigura o educaţie celor doi copii ai săi, de 17 ani şi 18 ani.
„Soţia lucrează tot în sistemul sanitar iar veniturile noastre se vor reduce considerabil. Singura soluţie este târgul de joburi, să găsim ceva de muncă în străinătate. Nu vrem să plecăm, dar ne obligă guvernanţii“, consideră medicul Popescu.
Coşul zilnic devine, de luna viitoare, coşuleţ
Familia Popescu are în momentul de faţă un venit total de 5.000 de lei, din care facturile lunare se ridică la 350 lei, ratele de bănci sunt de 2.500 de lei, iar cheltuielile pentru mâncare sunt de aproape 500 de lei. Restul banilor rămân pentru cheltuielile casei şi pentru educaţia copiilor.
După ce se vor aplica măsurile de reducere a salariilor cu 25% şi de majorare a TVA-ului cu 5 %, familia va mai rămâne cu 170 de lei din care ar trebui să-l ţină la facultate şi pe băiatul cel mare.
Medicul se gândeşte cu groază la viitoarele scumpiri, dar mai ales la consecinţele din plan medical. „Oamenii se vor alimenta mai prost, vor lua medicamente mai ieftine, iar bolile se vor agrava. În spital vom face frecţii şi clisme pentru că nu vor mai fi fonduri“, spune doctorul.