De la astenie de primăvară la depresie e doar un pas. „Tristeţe intensă, senzaţie de vid interior, insomnie”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock

Astenia de primăvară nu este o boală, ci un cumul de stări fiziologice, normale, care apar atât la persoanele sănătoase, cât şi la cele care au asociată o altă patologie, însă poate avea urmări dintre cele mai nefaste dacă nu este tratată la timp, putând să ducă la depresie, susţin specialiştii.

Specialiştii susţin că aproape fiecare om se confruntă, în momentul trecerii de la iarnă la primăvară, cu o paletă de simptome greu de specificat, grupate sub denumirea generică de „astenie de primăvară". Specialiştii subliniază că este un proces de ajustare al organismului la schimbarea anotimpului. Practic, mintea şi corpul nostru depun un efort considerabil pentru a se putea adapta noilor condiţii de temperatură şi de luminozitate. 

„În perioada primăverii pot exista variaţii mari ale temperaturii (10 – 15 grade Celsius) chiar în cadrul aceleiaşi zile. Alimentaţia poate reprezenta, de asemenea, o altă cauză a apariţiei asteniei. Fiind foarte bogată în grăsimi şi carbohidraţi, alimentaţia pe care o avem iarna spoliază rezervele de vitamine şi de minerale ale organismului“, a precizat dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola“ Iaşi. 

Medicul a adăugat că simptomul cel mai des întâlnit în cazul asteniei este oboseala nejustificată asociată cu durere de cap, stări de iritabilitate, palpitaţii, somn neodihnitor, tulburări de apetit, tulburări de memorie şi de concentrare. 

Cele mai predispuse sunt femeile

Astenia de primăvară poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă şi de sex. Totuşi, conform psihiatrilor, femeile sunt mai predispuse spre dezvoltarea acestei neplăceri de sezon. Starea este influenţată de modificările de temperatură, de luminozitate şi de modificările presiunii atmosferice, după cum au mai subliniat specialiştii.

„Aşadar, dacă aveţi astenie de primăvară, faceţi sport, hidrataţi-vă, adoptaţi o alimentaţie corectă şi sănătoasă, bogată în legume şi fructe, şi odihniţi-vă (cel puţin 7 ore de somn pe noapte sunt necesare pentru refacerea organismului)”, consideră dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi. 

Până la depresie, un singur pas

Când aceste simptome se prelungesc, însă, în timp, vorbim de depresie, o afecţiune care poate avea urmări dintre cele mai nefaste dacă nu este tratată la timp.

Tulburarea se manifestă prin stare de tristeţe, senzaţie de gol, lipsa de interes, neîncredere în forţele proprii. Depresia este diagnosticată dacă mai multe simptome se manifestă pe parcursul întregii zile, pe o perioadă de cel puţin două săptămâni.

„Este prezentă dispoziţia depresivă, apare tristeţea intensă, ne confruntăm cu o senzaţie de gol, de vid interior; apoi, putem discuta de insomnie, de dispariţia până la lipsa totală a interesului şi a plăcerii pentru orice activitate. Lentoarea fizică şi mentală, care nu ne mai lasă să luăm decizii, este asociată cu neîncrederea în sine şi neîncrederea în forţele proprii. Stima de sine este mult diminuată, apar sentimentele de inutilitate, de nesiguranţă, şi constatăm o pierdere a elanului vital. În depresia severă, bolnavul este incapabil să îşi satisfacă rolul social, iar activitatea la locul de muncă poate fi realizată numai cu eforturi deosebite“, a mai arătat dr. Andreea Nester.

Tratament

În cazul în care apar astfel de simptome, cea mai bună soluţie este ajutorul unui specialist. „Tratamentul include două tipuri de abordări: terapia medicamentoasă şi psihoterapia. Acestea pot fi recomandate separat sau combinat, în funcţie de natura depresiei. Există o gamă largă de antidepresive eficiente şi sigure, cu rezultate bune, folosite în doze adecvate de-a lungul unei perioade corespunzătoare”, a conchis dr. Nester. 

La nivelul judeţului Iaşi, s-a observat în ultimii doi ani o creştere de aproximativ 30% a cazurilor noi de anxietate şi depresie. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Avertismentul FMI: Alianţa Rusia-China reprezintă o „mişcare tectonică globală”

Cele patru obiective ale regimului de la Kremlin, după intrarea în următoarea fază a războiului declanşat de Rusia în Ucraina, potrivit unui oficial european