Cum explică autorităţile şi psihologii fenomenul îngrijorător al „dezertării” copiilor din centrele de plasament
0Anual se înregistrează, la nivelul judeţului Iaşi, zeci de astfel de cazuri. Viaţa grea, nevoia de afecţiune şi ideea de libertate sunt de multe ori motivele pentru care copiii dau bir cu fugiţii.
Zeci de copii fug anual din centrele de plasament din judeţul Iaşi. Pentru mulţi copii instituţionalizaţi, fuga din centru a devenit o obişnuinţă. Reprezentanţii DGASPC Iaşi fac periodic sesizări către poliţie pentru a anunţa dispariţii ale minorilor.
„Copii fugiţi au fost, există şi vor fi în continuare. Sunt copii care provin din familii cu probleme, cu dificultăţi şi aşa mai departe, au tulburări de comportament. Sunt câteva tipare după care ei pleacă.
Anual fug undeva la zeci de copii din centre. Există o procedură, se anunţă poliţia, se dau semnalmentele. Poliţia face ultimele mijloace specifice şi îi readuce în centru”, a declarat pentru telem.ro Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC Iaşi
Medicii specialişti explică de ce minorii au tendinţa să fugă.
„Depinde foarte mult ce au trăit în familiile lor, mulţi sunt dependenţi de părinţi chiar dacă aceştia s-au purtat urât cu ei din punct de vedere fizic şi din punct de vedere verbal şi atunci sunt mai multe motive pentru care pleacă.
Pentru că vor să se întoarcă în familia în care este obişnuit să locuiască. Pentru că vor să aibă libertatea şi să vadă cum este viaţa fără să fie închişi într-un centru sau să experimenteze noi activităţi cum ar fi consumul de alcool, consumul de droguri, să relaţioneze cu prieteni care şi-i fac în colectivitate”, a explicat dr. Raluca Prepeliţă, medic primar psihiatru.
La revenirea în centrele de plasament, psihologii le oferă consiliere cu privire la situaţiile de risc şi perspectivele despre viitor, dar şi în scopul îmbunătăţirii comportamentului de autoapărare.