Costul batjocurii pe bani publici. Şeful judeţului Iaşi renunţă să-şi construiască „mausoleu“

Consilierii judeţeni au hotărât în şedinţa de astăzi să nu mai finanţeze lucrările la viitorul sediu al Consiliului Judeţean, din spatele Stării Civile.

1,2 milioane de lei pentru acoperişul unei clădiri de birouri din centrul Iaşiului

În schimb, aleşii au fost de acord să aprobe sume de 1 milion de lei, şi nu 1,2 milioane de lei cât ceruse conducerea instituţiei, pentru conservarea şi punerea în siguranţă a clădirii înainte de începutul iernii. Constructorii vor mai lucra la acoperiş, ferestre, tencuieli şi consilidare de fundaţii, stâlpi, grinzi.

Consilierii judeţeni au votat astăzi şi sistarea lucrărilor de consolidare a clădirii de pe strada Vasile Alecsandri, numărul 6, pe motiv că investiţia de 2 milioane de euro nu este justificată. Acum doi ani însă, aceeaşi consilierii au aprobat această finanţare din fondurile proprii ale judeţului. „Este absurd ca în plină criză economică să investeşti 2 milioane de euro în consilidarea unei clădiri. Dacă era altă sursă de finanţare, şi nu din fonduri proprii, sau o altă destinaţie a clădirii, de utilitate publică eram de acord. Să consolidezi de dragul de a face ctitorie este un nonsens“, a spus consilierul Cristian Stanciu.

Cum se distruge un monument istoric din Iaşi

Constantin Simirad, preşedintele CJ, care a iniţiat proiectul de reabilitare a monumtului istoric, susţine însă că decizia consilierilor este ilegală, deoarece contractul încheiat cu societatea de construcţii pentru consilidarea viitorului sediu al CJ nu poate fi reziliat în aceste condiţii, fără motive temeinice, iar aleşii vor fi puşi la plata daunelor. „Nici consilierii nu înţeleg ce votează. Era vorba de consolidarea unei clădiri pentru mutarea birourilor CJ, şi nu interese personale să-mi fac eu sediu să mă lăfăiesc“, a spus Simirad.

Deciziile luate de consilieri în şedinţa de astăzi cu privire la continuarea lucrărilor la sediul din spatele Stării Civile urmează să fie atacate de prefectul Iaşiului, după ce proiectul supus votului nu avea şi semnăturile de legalitate. Astfel, toate lucrările ar putea fi reluate. „Nu am semnat proiectul pentru că din punctul nostru de vedere este ilegal. Sistarea lucrărilor poate atrage răspunderea CJ cu cheltuieli de pază, daune, de reziliere a constractului şi de judecată“, a spus Maria Poraico, şefa Serviciului Juridic din cadrul CJ.