Cel mai crunt viscol din istoria României. În 1966 vântul a bătut la Iaşi cu 200 km/h
0Meteorologii români pomenesc în lucrările de specialitate despre intervalul 4-7 ianuarie 1966 şi despre localitatea ieşeană Cotnari, acolo unde vântul a fost înregistrat cu o viteză de 200 de kilometri la oră.
Potrivit raportărilor specialiştilor, fenomenul extrem a avut drept consecinţă "declanşarea unui viscol de mare intensitate, necunoscut până la acea dată şi vijelii foarte intense". Vântul a bătut cu o intensitate ridicată timp de mai multe zile consecutiv în zona Cotnari. Viteza estimată a vântului a fost de peste 200 de kilometri la oră, iar momentul "ianuarie 1966 Iaşi" rămâne unul de referinţă în cercetarea meteorologică din România.
"Din literatura de specialitate reiese că aceasta ar fi cea mai mare viteză a vântului iarna înregistrată în România. Singura problemă este că măsurătorile au fost făcută cu girueta, instrument care nu permitea înregistrarea unei asemenea viteze. Acesta rămâne singurul semn de întrebare", a precizat meteorologul ieşean Ovidiu Machidon.
Practic, viteza vântului ar fi atins acum 48 de ani 55 de metri pe secundă, în condiţiile în care viscolul care troieneşte în utlimele zile drumurile din România nu depăşeşte 18-20 de metri pe secundă.
"Stratul de zăpadă măsurat pe platforma nivometrică diferă foarte mult (în anumite condiţii) de infinitatea de situaţii care pot fi întâlnite în regiunea în care funcţionează o staţie meteorologică sau, în cazul în care apare fenomenul de viscol, în timpul căruia apar porţiuni descoperite şi troienite cu grosimi ce pot atinge uneori 4-5 metri (exemplul de Ia Iaşi din ianuarie 1966)", scrie în lucrarea "Ninsoarea şi stratul de zăpadă pe teritoriul Moldovei, semnată de cercetătoarea Elena Erhan.
Potrivit aceluiaşi studiu, statistic vorbind, în regiunile joase ale Moldovei, numărul de zile cu ninsoare variază între 40 şi 70/anual. "Ninsorile pe teritoriul Moldovei, ca de altfel în toată ţara, se produc cel mai frecvent în lunile ianuarie (55% din cazuri) şi februarie (32%), luni în care, în funcţie de altitudine şi poziţia geografică, numărul zilelor cu ninsoare variază între 5 şi 13 zile. Asta înseamnă că, în lunile ianuarie şi februarie, gradul de probabilitate a căderii precipitaţiilor în formă de ninsoare este de 30% din numărul total al zilelor", se mai arată în lucrare.
Un alt detaliu statistic indică faptul că cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată la Iaşi datează din 1 februarie 1937, atunci când termometrele au indicat -36,3 grade Celsius, la o altitudine de 104 metri.
Mai puteţi citi: