„Castanul Unirii”, un martor tăcut sub care s-a plănuit Unirea Principatelor Române. „Este un exemplar unicat”

„Castanul Unirii” a fost identificat în 2004 de către profesorul Mandache Leocov. În acelaşi an, arborele a fost declarat monument istoric.

Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Românească a fost plănuită sub un castan din judeţul Iaşi declarat monument istoric. „Castanul Unirii” din satul Vişan, comuna Bârnova, a „asistat”, în 1856, la o întâlnire secretă a unui grup de unsprezece unionişti, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, care au plănuit Mica Unire. 

Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petre Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, preotul arhimandrit Neofit Scriban, Ion Emanuel Florescu, Nicolae Creţulescu şi Mihail Kogălniceanu au plănuit Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Românească „sub un măreţ castan”, pe 25 mai 1856. 

Potrivit inginerului Mihai Caba, care a consemnat povestea „Castanului Unirii” într-un articol publicat în 2012 în Ziarul de Iaşi, sub arborele de la Vişan s-a înfiinţat „Comitetul de luptă pentru Unire”. „Înfruntând prigoana fanariotă a vremii, unioniştii ieşeni au ţinut sfat de taina «sub un măreţ castan» şi au înfiinţat Comitetul de luptă pentru Unire, organism lucrativ pentru înfăptuirea Unirii celor două principate româneşti”, a notat inginerul. Noua formă de luptă a unioniştilor ieşeni este surprinsă în versurile compuse „ad-hoc” de Vasile Alecsandri: „Sub acest măreţ castan/ Noi jurăm toţi în frăţie/ Ca de azi să nu mai fie/ Nici valah, nici moldovean!/ Să fie numai români/Într-un gând, într-o simţire/ Şi să ne dăm mâini cu mâini/ Pentru-a ţării fericire”.

„Castanul Unirii”, fotografiat în perioada interbelică de către un învăţător, a fost căutat ani de zile de către ieşeni. Monumentul istoric a fost identificat în 2004 profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iaşi. 

„Descoperirea, cu adevărat de senzaţie, scotea, indubitabil, la iveală «măreţul castan» al Unirii, atestat şi omologat de către distinsul profesor ca fiind un exemplar de Aesculus Hippocastanum, unicat în România, prin vârsta sa de peste 200 de ani, prin înălţimea de peste 20 de metri, prin bogata şi ramificata sa coroană, cu o anvergură de peste 15 metri şi prin diametrul trunchiului de 1,5 metri; toate acestea conferindu-i calitatea de adevărat monument al naturii. Iar dacă se mai adaugă şi faptul, atestat de «Jurământul» unioniştilor ieşeni, de a fi fost păvază şi martorul întâlnirilor de taină ale celor ce au luptat pentru cauza sfântă a Unirii, acestea toate îi conferă, cu siguranţă, Castanului din Vişan şi calitatea de monument istoric”, a mai consemnat Mihai Caba.  

„Castanul Unirii” din Vişan a devenit monument istoric printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Iaşi din 2004.