Andrei Pleşu: „Eu cred că Europa nu e o caisă, cred că e o rodie. De altfel, centrul în Europa a fost o realitate foarte mobilă“
0În discursul ţinut cu ocazia acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, filosoful Andrei Pleşu a vorbit despre rupturile la nivelul spaţiului european.
Subiectul prelegerii filosofului Andrei Pleşu de marţi, 12 decembrie, a fost „Tradiţii antieuropene în Europa“. „Suntem foarte speriaţi că Europa se sparge, că sunt dificultăţi şi că Uniunea Europeană e în pericol. Avem multe argumente să spunem asta, dar teza mea este că nu trebuie să ne neliniştim, că aşa este Europa de când e ea, că acesta este farmecul şi definiţia ei şi că trebuie să o luăm ca atare. O să trecem şi de asta, cum am trecut de toate schismele pe care le-am traversat de când este Europa“, a punctat scriitorul în debutul discursului său.
Andrei Pleşu susţine că Europa nu este o „grădină idilică“ ori o „rezervaţie“, ci o „realitate vie, cu indispoziţii, cu orgolii şi vanităţi“. „Policromia este, pentru Europa, constitutivă şi e bine că e aşa. Europa are o îndelungată tradiţie a multiculturalităţii, a dezbaterilor identitare înăuntrul hotarelor ei“, a explicat filosoful, care a pornit în exemplificarea „diviziunilor“ de la ruperea Imperiului Roman. „Istoria Europei e făcută din ghionturi, din tensiuni de ruptură. Noi suntem conştienţi de toate diferenţele care ne compun identitatea, dar care ne şi leagă. Această dinamică nu ar trebui să ne sperie, pentru că face parte din genetica continentului nostru“, a afirmat Andrei Pleşu.
Noul Doctor Honoris Causa al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a vorbit pe larg despre trei „diviziuni esenţiale: nord-sud, vest-est şi centru-periferie“. „Există un complex sudic al obârşiei, «noi suntem izvorul», există şi un complex nordic, al faptului că în sud e cultura, istoria veche, în vreme ce în nord e civilizaţia“, a punctat Andrei Pleşu. Despre diviziunea vest-est, filosoful a spus: „Marea Schismă a fost şi ea un eşec al «integrării». S-a creat în mintea unora această dihotomie. Avem, pe de o parte, un Occident progresist, care se modernizează galopant, şi un Bizanţ greoi, somnolent, intolerant, religios, cu tendinţe spre despotism, spre birocraţie de stat“.
Despre popoarele de la „est de vest şi de la vest de est“, acesta a adăugat: „nu e o poziţie foarte confortabilă, pentru că avem, simultan, pasiunea noului şi a vechiului, una cu riscul formelor fără fond, iar alta cu riscul încremenirii în proiect. Avem simultan o aspiraţie spre un Occident insuficient asimilat, dar şi spre un Orient refulat, dar definitoriu. E foarte greu să facem diferenţe“.
Despre cea de-a treia diviziune, centru-periferie, Andrei Pleşu a spus: „Aţi văzut că a apărut o idee la oamenii de prestigiu din vest că există o Europă-sâmbure şi restul este coajă, ceea ce i-a iritat pe marginali. Nu mi s-a părut o idee bună. În general, marginalii de abia aşteaptă să se simtă victime. Ideea asta este veche, iar acum s-a transformat în Europa cu mai multe viteze. Sigur că avem mai multe viteze, alergăm pe stadioane diferite. Eu cred că Europa nu e o caisă, cred că e o rodie. De altfel, centrul în Europa a fost o realitate foarte mobilă. Asta e Europa, o lume cu vocaţia multicentralităţii“.
Deşi a vorbit despre diviziune pe mai multe paliere, filosoful a completat: „Nu vreau să dau un semnal de alarmă. Trebuie să luăm lucrurile cu calm, cu înţelepciune şi conştiinţă istorică şi să nu ne pierdem cumpătul, speranţa şi încrederea. Vocaţia autorupturii face parte din definiţia europenităţii. Să nu uităm că Europa s-a născut pe fondul unei decadenţe a Imperiului Roman şi năvalei unor migratori. Europa s-a născut cu această corcire. Pe acest fundal trebuie să gândim în Uniunea Europeană fără triumfalism. Trebuie să ne privim cu realism, nu cu demagogia viitorului luminos, dar nici cu o panică destructurantă“.
Profesorul Andrei Pleşu a primit titlul de Doctor Honoris Causa în cadrul unei ceremonii organizate marţi, la Universitatea „Al. I. Cuza”. „Noul membru al comunităţii academice a UAIC este critic şi teoretician al artei, moralist şi filosof, eseist şi jurnalist, om politic şi diplomat. A fondat săptămânalul de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), este fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al Colegiului Noua Europă (1994), membru al World Academy of Art and Science şi al Académie Internationale de Philosophie de l’Art, Doctor Honoris Causa al Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur“, au detaliat oficialii Universităţii „Al. I. Cuza”.
Comisia de Laudatio a fost condusă de prof. univ. dr. Alexandru Călinescu, iar acesta a fost citit de prof. univ, dr, Eugen Munteanu. Trei dintre membrii comisiei nu au fost prezenţi la ceremonia de la Iaşi, printre aceştia fiind şi prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, în prezent ministrul Justiţiei. În debutul ceremoniei, cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai I.
Citeşte şi:
FOTO Imagini inedite cu Regele Mihai şi Regina Ana din timpul vizitelor la Iaşi