Afacerea „Buletinul“. Într-un apartament din judeţul Iaşi locuiesc 3.000 de inşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto digi24.ro

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi din Iaşi sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. 

În satul Cozia din comuna Costuleni, judeţul Iaşi, locuiesc, pe hârtie, peste 2.000 de persoane. Primarul spune că nu i-a văzut niciodată. Cei care mai trec din când în când pe acolo, când au nevoie de câte un act de la primărie, nici nu ştiu cum se numeşte satul care le este domiciliu. 

„Până a merge să-şi facă fotografia pentru actul de identitate, ei nici nu vin aici. Practic, au mandatat pe cineva care să se ocupe de toate actele. Unii mai vin când au nevoie să-şi înscrie copiii, au dreptul să primească alocaţie, că doar sunt locuitori ai comunei. Şi îi mai întreb de unde sunt, care le e domiciliul, iar mulţi îmi răspund «Colza», nici nu ştiu că se cheamă «Cozia»”, spune primarul comunei Costuleni.

Aceeaşi situaţie este şi în comunele Moşna, Răducăneni sau Grajduri, tot din judeţul Iaşi. Un apartament din comuna Moşna este domiciliu pentru 3.000 de persoane, toate din Republica Moldova. În comună ar mai exista câteva case în care sunt luaţi în spaţiu cetăţeni moldoveni, doar că nu la fel de mulţi. Iar pentru fiecare contract încheiat, proprietarul spaţiului ar lua şi bani.

Potrivit primarului comunei, fenomenul a luat naştere în urmă cu cinci ani, în 2015, atunci când au apărut pe listele cu locuitori primii cetăţeni din Republica Moldova.

„Aşa pot să mă angajez mai uşor”

Unul dintre cei 2.000 de cetăţeni domiciliaţi în casa de 30 de metri pătraţi din Cozia a acceptat să stea de vorbă cu reporterul „Adevărul”, cu condiţia să nu îi fie dezvăluită identitatea. Spune că din 2017 locuieşte oficial în comuna Costuleni, o singură dată a fost acolo, tot în 2017. 

„Am aflat de la cunoscuţi că există persoane care ne ajută cu domiciliul. Am apelat şi eu la ei, aveam nevoie pentru muncă. Aşa pot să mă angajez mai uşor”. 

A lucrat până acum în mai multe ţări din Uniunea Europeană. Acum se află în Republica Moldova. Referindu-se la acest subiect, după ce a aflat câţi colegi de casă mai are în acte, spune că nici dacă ar vrea n-ar putea locui cu toţii acolo. 

Are şi prieteni buni pe care i-a îndemnat să apeleze la această metodă, pentru care spune că nu a cheltuit mai mult de 100 de euro.

Nici la urechile primarului din comună nu au ajuns alte sume. „Din câte am înţeles dau 50-100 de euro, iar persoanele respective se ocupă de documente”, spune Mirică Dodan, primarul din Costuleni.

Mulţi locuitori, secţii de votare goale

Fenomenul iese la lumină mai ales de alegeri, când secţii întregi de votare rămân goale pentru că au arondate apartamente în care oficial locuiesc mii de oameni. Aceştia, de obicei moldoveni, doar şi-au făcut cărţi de identitate româneşti şi nu merg la vot.

Deşi în listele de la Direcţia de Evidenţa Publică a Persoanelor aceste comune apar ca având un număr mare de locuitori, unele secţii de votare sunt goale, iar asta pentru că mulţi dintre cei care au drept de vot sunt cetăţeni moldoveni. 

La Moşna sunt 5 secţii de votare, toate amplasate într-un corp al şcolii gimnaziale. În capătul coridorului sunt cele două uşi unde sunt aşteptate la vot câteva mii de persoane, iar cei mai mulţi dintre cei arondaţi acolo nu se vor prezenta niciodată la urne.

În Costuleni situaţie e şi mai gravă. Primarul Mirică Dodan spune că sunt secţii de votare la care nu se prezintă nici măcar o persoană. „Nu se prezintă niciodată la vot. Dacă ar veni toţi la vot, ar putea să-şi pună propriul primar, la cât de mulţi sunt. Comuna are în jur de 4.400 de locuitori reali, iar în evidenţă apar 7.200, deci diferenţa e reprezentată de cei din Republica Moldova. Ei nu vin niciodată la vot. Avem o secţie de votare unde nu se prezintă nimeni niciodată”, mai spune primarul Mirică Dodan. 

 

Primăriile se aleg cu amenzile locuitorilor-fantomă 

Cu sau fără prezenţa acestor cetăţeni la casele care le sunt domiciliu oficial, sistemul merge mai departe. Amenzile ajung în comunele din Iaşi, acolo unde nu calcă niciodată aceste persoane, iar primăriile, pentru a-şi recupera banii, trebuie să-i găsească.

„Toate amenzile vin aici. Trebuie să îi căutăm noi. Durează acest proces. Iar noi ne alegem cu amenzi. Eu nici nu îi ştiu. Îi văd doar când mă uit pe listele electorale. Şi mă trezesc nu amenzi”, a conchis primarul comunei Costuleni.

De nevoia moldovenilor de peste Prut de un act de identitate care să le ofere posibilitatea de a beneficia de drepturile cetăţenilor UE profită proprietarii care au dezvoltat adevărate afaceri din asta. Tot ce trebuie să facă este să meargă la DLEP cu actul de proprietate al locuinţei, iar pentru asta câştigă sute de euro. 

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, „în cazul de la Cozia, din comuna Costuleni, este un dosar penal întocmit pentru fals şi uz de fals, iar în cazul de la Moşna, dosarul este puţin mai vechi şi a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni.”

Legea îi permite unui proprietar să ia mai multe persoane în spaţiu. Acestea ar trebui declarate la întreţinere, însă acest lucru nu se întâmplă şi de aici încep ilegalităţile. Ilegal este şi când proprietarul cere bani pentru a ajuta pe cineva să obţină viză de flotant în locuinţa lui. 

Vă mai recomandăm şi:

Record de căsătorii la Starea Civilă din Iaşi. Câţi tineri au spus „da“ cu masca pe faţă

 

Calvarul ieşeanului declarat mort, deşi este în viaţă. Alt „mort viu“ de la Vaslui şi-a recâştigat identitatea după şapte luni de procese