VIDEO Sarmizegetusa Regia a fost loc de întâlnire pentru turiştii care au celebrat echinocţiul de primăvară
0Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost, în ziua echinocţiului de primăvară, locuri de întâlnire pentru turiştii care au dorit să celebreze într-un mod special intrarea în primăvara astronomică.
Deşi vremea a fost mohorâtă, iar în ultimele zile a plouat şi a chiar nins peste Sarmizegetusa Regia, luni, câteva zeci de turişti din toată ţara au celebrat echinocţiul de primăvară în fosta capitală a dacilor, din Munţii Orăştiei. Spre deosebire de vizitatorii obişnuiţi ai aşezării, grupurile celor care obişnuiesc să vină la cetăţile dacice cu ocazii speciale pot fi recunoscute uşor. Oamenii au meditat în preajma ruinelor templelor şi sanctuarelor antice din Sarmizegetusa Regia şi au făcut exerciţii de relaxare.
„Am venit aproape în fiecare din ultimii zece ani la Sarmizegetusa Regia, în zilele echinocţiului, dar şi cu alte ocazii. Este un loc aparte, încărcat de energie şi spiritualitate”, povesteşte unul dintre turiştii veniţi din Bucureşti. Unii dintre vizitatorii sitului UNESCO şi-au continuat apoi excursia pe traseul spre Masivul Godeanu sau spre celelalte aşezări dacice din zonă, preferate de echinocţiu: Feţele Albe, Costeşti şi Blidaru.
Momentul echinocţiului, al intrării în primăvara astronomică, a fost marcat luni, la ora 12:29.
„La momentul echinocţiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ţi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest”, informează Observatoru Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". Începând de la aceasta dată, durata zilei faţă de cea a nopţii va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.
Echinocţiul la Sarmizegetusa Regia
Povestea Sarmizegetusei Regia
Sarmizegetusa Regia face parte din ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul mondial UNESCO. Fosta capitală a Regatului dac esta unul dintre cele mai populare monumente istorice ale României. Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100.
Oraşul antic înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar unii istorici au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice.
Vă recomandăm şi:
Privelişti neobişnuite oferă, în aceste zile, Peştera Bolii. Gerul a făcut ca izvorul peşterii de la poalele cetăţii Băniţa să fie acoperit cu gheaţă. Un fotograf din Petrila a surprins spectacolul naturii din Peştera Bolii.
Singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale îşi are originea în Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse.
Veche din secolul al XIII-lea, Cetatea Colţ se numără printre puţinele fortăreţe medeivale care nu au suferit lucrări de reabilitare. Ruinele aşezării ridicate pe stânci deasupra Văii Haţegului, cunoscute sub numele de Castelul din Carpaţi, au rămas un loc misterios şi neprietenos cu turiştii. Totuşi ele continuă să-şi păstreze farmecul care i-a impresionat în trecut pe marii cărturari Jules Verne şi Evlya Celebi.