Top 50 cele mai frumoase zicători ale românilor. „De popă nu scapi nici la groapă” sau „Baba este calul dracului”
0Românii au păstrat un număr impresionant de proverbe şi zicători, a căror origine s-a pierdut de-a lungul timpului şi ale căror înţelesuri stârnesc deseori controverse.
Românii se pot mândri cu o zestre bogată de proverbe şi zicători. Iată 50 dintre cele mai frumoase vorbe de duh din folclorul românesc:
1. Aurul, trupul femeii îl impodobeşte şi sufletu-i goleşte.
2. A dat în mintea copiilor.
3. Are maţe pestriţe.
4. Are stea în frunte.
5. A mâncat la masa vecinei, si acum se vaită de spate.
6. A sărit din lac în puţ.
7. Are cerul gurii negru.
8. A făcut-o de oaie.
9. A căzut ca musca în lapte.
10. A tunat de i-a adunat.
11. Bate şeaua să priceapă iapa.
12. Baba e calul dracului.
13. Brânză bună în burduf de câine.
14. Câinele moare de drum lung şi nebunul de grija altora
15. Cine seamănă vânt culege furtună.
16. Copilul când e mic, nu te lasă să dormi. Când e mare nu te lasă să trăieşti.
17. Cine s-a fript cu borşul suflă în iaurt.
18. Cine se face oaie, îl mănâncă lupii.
19. Cioara din mană n-o da pe cea de pe gard.
20. De popă, nu scapi nici la groapă.
21. Ce are în guşă şi în căpuşă.
22. Copilul blând suge la două mame.
23. Cine dă din mâini nu se îneacă.
24. Călătorului îi şade bine cu drumul.
25. Cine fură azi un ac, mâine fură un gânsac.
26. Cine râde la urmă, râde mai bine.
27. Corb la corb, nu-şi scoate ochii.
28. Când pisica nu e acasă, soarecii joacă pe masă.
29. De morţi, vorbeşti numai de bine.
30. Dă bir cu fugiţii.
31. E bun de pus la rană.
32. Femeia fără de bărbat e căţeaua satului.
33. Femeia frumoasă e pagubă la casă.
34. Fuge ca dracul de tămâie.
35. Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
36. Gura păcătosului, adevăr grăieşte.
37. Hoţ neprins, negustor cinstit.
38. Îşi mănâncă de sub unghii.
39. Lac să fie, că broaşte sunt destule.
40. Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
41. Mai bine un dram de noroc, decât un car de minte.
42. Mai bine sărac si cinstit, decât bogat si hulit.
43. Mort, copt, vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă.
44. Nu te juca cu focul.
45. Nici usturoiu n-a mâncat, nici gura nu-i pute.
46. Nu căuta acul în carul cu fân.
47. Ochii care nu se văd, se uită.
48. Obraznicul mănâncă praznicul, iar cumintele nu linge nici blidele.
49. Prostul taie pomul, ca să-i mănânce poamele.
50. Românului e greu până se apucă de treabă, că de lăsat se lasă repede.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Românii de odinioară credeau că trebuie să-şi păzească femeile şi în somn de teamă să nu fie înşelaţi, căci „mai bine şi uşor poţi păzi o pădure cu iepuri decât o femeie şireată”. Este una dintre concluziile celor mai populare snoave din trecut.
Transilvania secolului al XIX-lea îi atrăgea pe străini prin bogăţia resurselor subterane şi pentru sălbăticia priveliştilor ei. Călătorii se arătau însă impresionaţi şi de modul de viaţă al românilor, populaţia majoritară a ţinutului.
În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.