Secretul „orașului preistoric” de sub autostradă. Descoperirile uimitoare de pe Valea Mureșului

Așezarea de la Turdaș (Hunedoara) se numără printre cele mai controversate situri preistorice descoperite în România. Unii arheologi au asemuit-o unui oraș, însă în prezent o mare parte din suprafața sa se află sub autostrada de pe valea Mureșului.

Râul Mureş traversează Transilvania de la est la vest pe o distanţă de aproape 800 de kilometri şi a jucat un rol important pentru populaţiile din regiune, încă din cele mai vechi timpuri. Unii istorici l-au numit un bulevard al civilizaţiilor preistorice, văile sale fiind una din marile căi de comunicaţii ale triburilor din Transilvania.

Pe Valea Mureșului, o mulțime de așezări preistorice au fost descoperite, începând din secolul al XIX-lea, în județul Hunedoara, dar niciuna nu a stârnit atâtea controverse ca rămășițele unui presupus oraș vechi de aproape șase milenii, situat pe valea Mureșului, în zona Orăștiei.

Oraș preistoric pe valea Mureșului

O așezare veche de peste 6.000 de ani a fost identificată de arheologi pe malul râului Mureș, în zona satului Turdaș, învecinat municipiului Orăștie. Cercetările istorice din lunca Mureșului au început încă din jurul anului 1875, când au fost coordonate de Zsófia Torma (1832 - 1899), prima femeie arheolog din Transilvania. Au continuat, sporadic, în perioada comunistă și au fost reluate din 1992 pentru câțiva ani.

Cele mai recente săpături arheologice din zona Turdaș au avut loc în perioada mai – noiembrie 2011, în pregătirea lucrărilor al tronsonul Deva – Orăștie, din autostrada A1 . Atunci, arheologii au delimitat și cercetat 13 situri arheologice pe traseul autostrăzii, între Orăștie și Șoimuș.

Unele așezări au fost datate ca fiind din perioada neolitică (circa 4.500 – 4.200 î. Chr.), altele din epoca fierului, epoca bronzului, epoca romană, epoca migrațiilor, perioada medievală timpurie (sec. IX-XII) și perioada modernă (de la 1.700).

Situl care a stârnit cele mai mari controverse a fost al „orașului preistoric” de la Turdaș. Cele mai multe dintre rămășițele locuințelor preistorice au rămas însă îngropate sub autostrada A1 și de drumurile adiacente acesteia, dar și de traseul magistralei feroviare și de apele Mureșului.

Cercetările au vizat o suprafață de 12 hectare, însă unii arheologi au susținut că în vremea existenței sale, așezarea preistorică se întindea pe aproape 100 de hectare.

„Descoperirile sunt deosebite, iar oraşul Turdaş – născut şi pierdut în preistorie – este un exemplu deosebit al puterii populaţiilor eneolitice. Să nu mai vorbim despre faptul că reprezintă una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice – dacă nu cea mai mare – din Europa”, informa dr. Sabin Luca, în volumul „Un oraş preistoric din Europa. Turdaş-Luncă. Sectorul A” (2019).

Potrivit arheologilor care au cercetat situl Turdaș, aici au fost descoperite rămășițe ale unor așezări specifice culturilor Starčevo-Criş, Turdaş, Petreşti și Coţofeni, dar și din perioada dacică, perioada romană și perioada medievală.

Valea Mureșului, locuită intens în preistorie și Antichitate

„Arhitectura sitului cuprinde următoarele tipuri de sit şi de locuire: pentru perioada Starčevo-Criş, locuinţe adâncite; pentru perioada culturii Turdaş, un sistem de fortificaţie având în zona de est 200 de m în profunzime şi în zona de vest 150 de metri în profunzime, sistem ce a fost surprins şi pe ductul autostrăzii în zona centrală, fiind format din şanţuri, palisade, garduri (palisade mici) succesive, turnuri şi intrări. Fortificaţia are diametrul de un kilometru”, informa coordonatorul cercetărilor, dr. Sabin Luca, de la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.

În interiorul ei arheologii au identificat resturile a 3-4 orizonturi de locuire, primul compus din locuinţe adâncite şi ultimul din locuinţe de suprafaţă de foarte mari dimensiuni, cu pivniţe şi alte elemente specifice de arhitectură

„Pentru perioada Petreşti, s-au descoperit locuinţe de suprafaţă; pentru perioada Coţofeni s-au descoperit locuinţe adâncite şi colibe; pentru epoca dacică au fost identificate două câmpuri cu gropi rituale; pentru perioada romană a fost identificată o fântână refolosită în epoca medievală; pentru perioada medievală au fost descoperite gropi şi fântâni”, adăuga arheologul Sabin Luca, în raportul de cercetare.

Artefactele descoperite au fost aduse la Muzeul Naţional Brukenthal, din Sibiu, iar terenul cercetat a fost acoperit, în mare parte, de tronsonul de autostradă Deva – Orăștie. De asemenea, în aceeași zonă a satului Turdaș au fost construite drumuri și Tunelul feroviar Turdaș, de pe noul sector feroviar Simeria – Coşlariu.