Sarmizegetusa Regia lovită de ghinion: firma care urma să refacă marele templu circular a intrat în insolvenţă
0Lucrările de refacere a sanctuarului circular din Sarmizegetusa Regia au fost amânate, din cauza unui ghinion. Firma care urma să înlocuiască cei peste 100 de stâlpi care compun sanctuarul a intrat în insolvenţă şi nu îşi mai poate onora contractul.
Firma care urma să refacă Marele Sanctuar Circular din Sarmizegetusa Regia a intrat în insolvenţă, înainte de a începe lucrările, programate pentru primăvara acestui an.
„În 2016 a fost încheiat un contract cu o firmă, pentru proiectul privind lucrările de la Sarmizegetusa Regia, dar până s-a finalizat procedura a fost toiul iernii, iar ei nu au putut să facă lucrarea respectivă. Ar fi trebuit ca lucrările să înceapă din acest an, dar firma a intrat în insolvenţă”, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.
Proiectul aprobat de Consiliul Judeţean Hunedoara prevedea înlocuirea stâlpilor de stejar degradaţi care au dat forma actuală a marelui sanctuar circular din Sarmizagetusa Regia, precum şi lucrări de restaurare în zona drumului pavat. „Stâlpii se vor amplasa în locul celor existenţi, aceştia fiind extraşi cu ajutorul unui troliu amplasat pe un trpied portabil. Gardul metalic se află într-un stadiu avansat de degradare şi se impune înlocuirea lui. Noul gard de lemn se va integra mult mai bine în ansamblul monumentului”, informa Consiliul Judeţean Hunedoara.
Potrivit arheologilor, templul mare circular a fost restaurat în anul 1980. Atunci au fost amplasaţi stâlpii din lemn de stejar, prelucraţi cu barda, vizibili astăzi, ca replici ale unor stâlpi originali, ale căror urme au fost evidenţiate prin cercetări arheologice. Numărul stâlpilor este de 84, ai cercului, şi 34, ai absidei (potcoavei), iar înălţimea lor ajungea la 1,4 metri, în cercul exterior, şi un metru în absidă. Cei peste 30 de ani de când datează stâlpii - replici ai Marelui Templu circular au dus la putrezirea lor, mai ales în pământ, iar verticalitatea lor a fost compromisă în proporţie mare. Noile replici, din lemn de gorun, vor avea aceleaşi caracteristici. În ce priveşte gardul de pe marginea drumului antic pavat, acesta va fi înlocuit cu unul de lemn, din motive ambientale.
Vă recomandăm şi:
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.