Nicolae Gavrea, umbra gimnastelor
0A fost coleg de clasă cu nume sonore ale gimnasticii româneşti şi a îndrăgit atât de mult acest sport încât a ajuns jurnalist sportiv. Este singurul jurnalist hunedorean acreditat la două Olimpiade.
Profil
Data naşterii: 4.07.1963
Studii: Licenţiat în Relaţii Internaţionale
Experienţă: Jurnalist sportiv
Familie: Necăsătorit
Povestea carierei lui Nicu Gavrea, omul care poate vorbi o săptămână despre gimnastică fără să se repete, stă sub semnul zeiţei Fortuna. „În 1978 am dat examen de admitere la Liceul Militar din Alba Iulia, unde am fost respins la proba sportivă. Am ajuns, prin redistribuire, la Liceul Pedagogic din Deva unde, pentru prima dată în România, a fost înfiinţată prima clasă în care au fost adunaţi elevi cu performanţe sportive deosebite. Era un compromis, făcut la cererea antrenorului de gimnastică Bela Karolyi, care dorea să antreneze cele mai bune gimnaste ale României la Deva. Spun că era un compromis deoarece clasa respectivă avea profil de matematică-mecanică”, îşi aminteşte Gavrea.
Intrus care şi-a găsit rostul
Jurnalistul hunedorean recunoaşte că prezenţa sa în acea clasă nu se justifica, aşa că a căutat să găsească o modalitate de a se face util colegilor săi. „Eram coleg de clasă cu surorile Olga şi Sica West, cu Emilia Eberle şi cu Gabriela Gheorghiu. Adică cu cele care aveau să devină atlete şi gimnaste cunoscute pe plan mondial. Aşa că, dacă tot nu puteam face performanţă în sport şi cu toate acestea eram alături de ele, m-am gândit să scriu despre munca lor”, spune jurnalistul.
Acesta mai păstrează încă primul articol, publicat în 1979 în cotidianul „Drumul Socialismului”, articol în care relata despre performanţa surorilor gemene Olga şi Sica West care câştigaseră campionatele europene de juniori. „Pe atunci articolele se scriau de mână. Am scris articolul şi l-am expediat prin poştă redactorului-şef. Mare mi-a fost bucuria când l-am văzut publicat în ziar”, povesteşte Nicu. În 1988, Nicolae Gavrea a fost dat afară din PCR din cauză că rudele sale plecaseră în străinătate. Astfel, în perioada 1988-1989, jurnalistul a continuat să publice despre activitatea sportivilor hunedoreni sub pseudonimul Nicolae Gavriliu.
Corespondent la Mondiale
În 1990, jurnalistul s-a înscris la un concurs pentru un post de comentator sportiv la Radio Timişoara. „Admiterea la radio a fost momentul care m-a propulsat în carieră şi care avea să-mi ofere cele mai mari satisfacţii. Am participat, în calitate de crainic şi corespondent sportiv, la şapte campionate mondiale de gimnastică şi la 11 campionate europene. Sunt singurul jurnalist hunedorean care a fost delegat să participe la două Olimpiade de gimnastică. Este vorba de Olimpiada de la Atena din 2004 şi cea din 2008 de la Beijing. Pentru mine sunt nişte realizări extraordinare care mi-au lăsat amintiri de neuitat”, spune Gavrea.
Întrebări şi răspunsuri
Care sunt cele mai frumoase amintiri adunate din competiţiile la care ai participat ?
Sunt mai multe. Una recentă a fost în 2003, la Campionatul Mondial de Gimnastică de la Los Angeles, când echipa României a ocupat poziţia a II-a. Eram în sală când organizatorii competiţiei m-au anunţat că primesc un bonus surpriză pentru simplu fapt că sunt năcsut pe 4 iulie, Ziua Naţionala a SUA. Bonusul a constat într-o viză pe 10 ani în SUA cu drept de muncă. A fost un gest deosebit de frumos, chiar dacă nu am folosit acest drept niciodată.
Care este secretul unui jurnalist sportiv bun?
Trebuie să scrie sau să comenteze despre sporturi pe care le cunoaşte.
Ce-i place
Lui Nicu îi place faptul că Federaţia de Gimnastică a reînceput să pună accentul pe spectacolul făcut de concurente.
Ce nu-i place
„Nu-mi place faptul că prin noul sistem de notare nu pot aprecia evoluţia unei gimnaste”, spune Gavrea.