Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva
0Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva organizează marţi, 16 iunie 2015, vernisajul expoziţiei „Matriţa din bronz de la Sarmizegetusa Regia”.
„După cum se cunoaşte deja, piesa din bronz (o matriţă hexagonală) a fost descoperită întâmplător în situl de la Sarmizegetusa Regia, în luna iunie 2013. De atunci şi până în prezent ea a fost prelucrată ştiinţific de către colectivul de cercetare al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, colectiv condus de către conf. univ. dr. Gelu Florea, responsabilul ştiinţific al şantierului”, a informat Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva. Partenerii evenimentului, care va începe la ora 11.00, în Palatul Magna Curia, sunt Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice Hunedoara.
Tot cu această ocazie va fi prezentat şi volumul care descrie în premieră matriţa. Potrivit reprezentanţilor muzeului, pregătirile pentru expoziţia dedicată piesei antice au demarat încă din anul 2014. Între timp, matriţa a fost cercetată de arheologi, iar un expert din Ungaria s-a ocupat de restaurarea ei.
Unealta misterioasă din atelierul dacilor
Matriţa este considerată un obiect unic. Potrivit arheologilor, ea este confecţionată din bronz, are o greutate de peste opt kilograme şi era folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii.
Obiectul de formă hexagonală este încrustat cu sculpturi ale unor animale mitice, provenite din zona mediteraneeană. Istoricul Gelu Florea declara despre această unealtă de bijutier că este o piesă foarte rară şi cu importante valenţe artistice.
Potrivit cercetătorului, descoperirea reprezintă şi o confirmare a unui fapt documentat de-a lungul timpului de generaţii de arheologi, că Sarmizegetusa, în ajunul cuceririi de către romani era un mediu cosmopolit, în care elitele regatului dacic erau capabile să achiziţioneze produse şi servicii de foarte bună calitate.
În luna iunie a anului 2013, chiar în noaptea Sânzienelor, o furtună violentă a scos la iveală comoara arheologică. Vântul a rupt un fag vechi de peste un secol din incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina trunchiului doborât, a doua zi Vladimir Brilinsky, omul care se ocupă de administrarea monumentului UNESCO, a descoperit, împreună cu câţiva copii pe care îi însoţea în acel loc, piesa unică din bronz, provenită, cel mai probabil, dintr-un vechi atelier de orfevrărie al meşterilor daci.
Vă recomandăm şi:
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.
Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro
Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.