FOTO Vacanţă în România: Cheile Buţii din Retezat, raiul cascadelor. Locul în care liniştea pune stăpânire pe tine
0Şoseaua care te duce în Cheile Buţii, una dintre porţile de intrare spre Parcul Naţional Retezat, trece mai întâi prin câteva orăşele miniere, cu imagini dezolante, ca mai apoi să ofere peisaje rupte din rai. Cea mai frumoasă campanie ”Adevărul" - "125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă" continuă în această seară cu un reportaj inedit despre Cheile Buţii. Ne plimbăm printre cascade, un părâu îngheţat şi lupi.
Cea mai bună şosea care te aduce în Cheile Buţii, una din porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, traversează inevitabil patru oraşe ale Văii Jiului: Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. Orăşelele miniere oferă privelişti dezolante călătorului. Dacă te încumeţi să laşi în urmă peisajul intrat în umbra sărăciei şi să porneşti spre Retezat, spre inima munţilor, toate gândurile negre pe care le-ai fi putut strânge până atunci îţi vor dispărea. Garantat! Numai câţiva kilometri despart Uricaniul de chei. Sunt câteva minute de mers cu maşina, pe un drum impecabil.
Pârâul îngheţat
În anii trecuţi, într-o zi de ianuarie când am ajuns prima oară în Cheile Buţii, şoseaua asfaltată se oprea exact în dreptul popasului de unde turiştii pornesc pe traseele cheilor. Atunci am lăsat maşina la popas şi am plecat pe jos, cu câţiva prieteni, în susul pârâului care despică stâncile.
Acoperite de gheaţă şi zăpadă şuvoaiele Cheilor Buţii nu par la fel de înfiorătoare ca în timpul verii. Iarna te poţi strecura printre bolovanii imenşi, albi, ai râului Buta şi te poţi căţăra apoi pe câteva dintre cascadele acoperite de gheaţă. Iarna, liniştea stăpâneşte cheile, iar singurele vietăţi care trezesc aceste locuri din amorţire sunt sălbăticiunile. Unul dintre traseele propuse turiştilor se numeşte chiar „Calea Lupilor”, iar cei care se aventurează pe cărările lui sunt atenţionaţi despre faptul că ar putea întâlni în calea lor aceste animale.
Spre cascade
Vara, cheile prin care urci în Retezat îşi schimbă înfăţişarea. Scuturate de aşternuturile de zăpadă, pârâul şi stâncile par a se afla într-un adevărat război. Apele repezi se rostogolesc printre bolovani într-un huruit care devine din ce în ce mai asurzitor cu cât înaintezi pe râu şi te apropii de cascade.
Câteva stânci imense s-au prăbuşit din înaltul muntelui peste şuvoaie, ca şi cum ar fi încercat să zdrobească vuietul acestora. O dată ce porneşti pe pârâu, te trezeşti în faţa unui imbold căruia cu greu îi poţi face faţă. Peisajul te îndeamnă să îţi continui drumul, să descoperi următoarea cascadă şi următoarea şi tot aşa, până ce foamea şi epuizarea te opresc din înaintare.
Cel mai bun mod prin care poţi încheia o astfel de aventură nu este altul decât o masă încărcată cu bucate tradiţionale pregătite în pensiunile din zonă.
O cină simplă pentru două persoane ajunge la 30 – 40 de lei, dar platoul cu merinde este suficient de îmbelşugat încât să astâmpere foamea oricui.
Oferta turistică
Cheile Buţii se află în judeţul Hunedoara, la circa 30 de kilometri de Petroşani, pe DN66A, la intrarea în Parcul Naţional Retezat. Cheile sunt un loc preferat de amatorii de excursii pe munte şi de speologie, dar şi de iubitorii unor sporturi mai puţin accesibile, cum este alpinismul. Pensiunile şi cabanele din zonă oferă cazare la preţuri începând de la 100 de lei pe noapte în camere duble, cu micul dejun inclus, însă turiştilor le este recomandat să îşi facă din timp rezervările. De asemenea, există locuri de camping pentru corturi.
Din Cheile Buţii iubitorii de aventură au la dispoziţie mai multe trasee montane marcate pe care pot intra în Retezat. Cele mai populare sunt Cheile Buţii - Lacul Bucura, un traseu de 8 - 10 ore, Cheile Buţii - Vârful Piatra Iorgovanului (peste 2.000 de metri), traseu de 7 - 9 ore şi Cheile Buţii - La fâneţe, un traseu de circa 45 de minute. Vara traseele sunt mai accesibile, însă jandarmii montani le recomandă turiştilor ca înainte de a urca pe munte să poarte echipament adecvat. De asemenea, în zona cheilor există mai multe peşteri.
Vă recomandăm şi:
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă