Faimoasa cale ferată construită de austrieci: s-au împlinit 115 ani de la inaugurarea mocăniţei din Hunedoara
0S-au împlinit 115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferate îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor. Povestea mocăniţei hunedorene are un final trist – în prezent, linia este dezafectată, iar mocăniţele care transportau călători şi mărfuri au ajuns o amintire.
Linia de cale ferată îngustă construită pentru zona industrială a Hunedoarei, extrem de atractivă la sfârşitul secolului XIX, are o istorie de 115 ani. Povestea căii ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a început în 1899, iar investiţia a fost inaugurată în 29 septembrie 1900. Calea ferată, înfiinţată pentru transportul călătorilor şi al minereului de fier, a fost construită de societăţile austriece „Gfrerer”, „Schoch” şi „Grossmann”.
Pornea de la Hunedoara, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi e valea Retişoarei, având staţia finală în Retişoara (Ghelari). Avea o lungime de 16 kilometri iar de la inaugurare a funcţionat aproape neîntrerupt timp de peste un secol. În 1990, la depou lucrau 120 angajaţi cu tot cu personalul de întreţinere, manevranţi şi mecanici. Declinul combinatului siderurgic a pecetluit soarta liniei de cale ferată îngustă.
Din 2009, ultimii kilometri ai tronsonului feroviar au fost dezafectaţi, iar materialul a fost dat la fier vechi sau revalorificat în construcţii. Vagoanele şi locomotivele care au aparţinut vechilor uzine au fost casate şi vândute, iar în final au ajuns în patrimoniul unor societăţi din afara ţării ori au fost topite.
În prezent, din tronsonul feroviar al cărui punct de pornire din Hunedoara era o zona Castelului Corvinilor a rămas doar terasamentul, două tunele şi ruinele viaductelor şi podurilor. În zona vechii gări a Hunedoarei va fi ridicat un hotel
Linia ferată a Hunedoarei, proiectată de inginerii austro-ungari a fost una dintre cele mai vechi din Transilvania, iar zona pe care o traversează are potenţial turistic, cred cei mai mulţi dintre hunedorenii care au apucat să circule pe această rută spre Furnalul de la Govăjdia.
Vă recomandăm şi:
Statuile şi frescele vechi, care decorează mai multe locuri din Hunedoara şi din Valea Jiului, arată cum trecutul industrial al celor două regiuni şi-a lăsat amprenta asupra prezentului.
Hunedoara şi-a căpătat faima în lume datorită Castelului Corvinilor şi a Uzinelor de fier transformate în combinat siderurgic. De-alungul istoriei ultimelor două secole, brandurile oraşului au fost puncte de reper pentru viaţa comunităţii, iar hunedorenii s-au identificat cu ele.
În anii în care vechile uzine de fier ale Hunedoarei se transformau în combinat siderurgic, zeci de oamenii îşi găseau sfârşitul brutal în cele mai teribile accidente de muncă din istoria colosului industrial.
În 1942, celebrul Willy Pragher fotografia de pe meterezele castelului uzinele de fier ale Hunedoarei. Din aceeaşi locaţie, în prezent, cei care privesc spre platforma industrială mai pot vedea doar un turn de răcire ajuns ruină şi, în plan îndepărtat, ruina vechii şcoli de ucenici din combinatul siderurgic al Hunedoarei.
Printre cei peste 10.000 de oameni care lucrau în anii 1950 în combinatul din Hunedoara şi în fabricile din împrejurimile acestuia s-au infiltrat şi informatori ai unor servicii străine, potrivit unor documente păstrate până în prezent.
O serie de imagini rare, vechi de peste o jumătate de secol, a fost păstrată în arhivele combinatului din Hunedoara şi recuperate ulterior dintre construcţiile părăsite ale acestuia de mai mulţi tineri pasionaţi de istorie, din localitate. Fotografiile dezvăluie frânturi din poate cea mai importată perioadă a complexului industrial: anii 1950, în care au fost construite marile furnale şi a fost pusă în funcţiune o oţelărie.