De ce dau chix IMM-urile hunedorene când încearcă să obţină bani europeni ?
0În patru ani de la aderarea la UE, mai puţin de unu la sută din IMM-urile hunedorene au accesat fonduri europene. Această statistică dezastruoasă este explicată de experţi prin cuvinte dure de genul ingnoranţă, lipsă de strategie şi “egoism” antreprenorial
Bilanţul accesării fondurilor structurale de către IMM-urile hunedorene la finele anului 2010 este catastrofal. Potrivit lui Călin Narcis Pogăciaş, vicepreşedinte al Consiliului Regional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (C.R.I.P.M.M.) Deva, până acum mai puţin de unu la sută din micile companii locale au depus proiect pentru atragerea de fonduri europene nerambursabile. “Sunt maxim 50 de proiecte înregistrate, la un număr de circa 14.000 de IMM câte sunt înregistrate în judeţul Hunedoara”, spune Călin Pogăciaş.
De ce sunt aşa puţine proiecte depuse?
Ana Zsok este unul din consultanţii hunedoreni cu o experienţă de circa 15 ani în accesarea de fonduri europene. Ea încearcă să explice de ce oamenii de afaceri hunedoreni nu ajung la banii europeni. “Sunt trei motive. În primul rând firmele hunedorene nu au informaţie competentă despre sursele de finanţare. Pe urmă, întreprinzătorii au impresia că este vorba despre ceva foarte complicat accesibil numai unor specialişti în materie. Totodată refuză să plătească serviciile unui consultant în domeniu. În fine, există o categorie destul de vastă de oameni de afaceri care nu au nici o strategie privitoare la modul în care firma lor se va dezvolta. Prin urmare, nu au obiectul muncii referitor la finanţare europeană”, explică Ana Zsok.
Unde greşesc IMM-urile hunedorene care depun proiecte?
Finanţarea europeană are ca interfaţă zeci de instituţii cu tot atâtea programe de finanţare, fiecare împărţit în axe de dezvoltare, care, la rândul lor, acordă fonduri numai acelor proiecte care îndeplinesc viziunea de dezvoltare a finanţatorului. Adică, UE dă bani, dacă rezultatul final al proiectului finanţat umple un gol din puzzle-ul hărţii dezvoltării economice şi sociale a Bruxelles-ului. Din această perspectivă, IMM-urile hunedorene fac mai multe greşeli. “Nu se indentifică corect sursele de finanţare. Adică, dau un exemplu exagerat dar nu imposibil, nu se vor obţine niciodată bani pentru o pensiune turistică de la un program de finanţare a dezvoltării resurselor umane. O altă greşeală a IMM-urilor hunedorene este nerespectarea condiţiilor de eligibilitate cerute de proiect. Nu scrii proiecte dacă firma ta are datorii şi ghidul proiectului îţi spune că firmele datoare nu sunt eligibile pentru finanţare”, spune Ana Szok. Un alt păcat remarcat la proiectele scrise de IMM-uri hunedorene este definirea incorectă sau confuză a obiectivelor de finanţat. “Majoritatea proiectelor pierd finanţarea pentru că problemele care pot fi soluţionate prin proiect nu sunt prezentate clar, lucid, sau nu concordă cu filosofia finanţatorului. Ca notă generală, finanţarea europeană urmăreşte acele proiecte care aduc beneficii unei întregi comunităţi, nu doar unui IMM sau altul. Egoismul anteprenorial este deci o altă cauză a respingerii proiectelor”, este de părere expertul. Există şi o categorie de proiecte care pierd finanţarea pe parcursul derulării lor. “De vină în acest caz este necunoaştere proceselor specifice managementului de proiect - personal fără competenţe în management de proiect sau sustenabilitate nerealistă a proiectului”, spune Ana Zsok.